Bogdan Tardea: ...presedintele va zdrobi parlamentul apeland la popor

Bogdan Tardea

Analistul politic Bogdan Tardea ne spune ce fel de sistem politic vom avea dupa referendum, explica de ce trei componente ale AIE inregistreaza scaderi de raiting si ne dezvaluie cine sunt adevaratii concurenti electorali.
 
De ce s-au purtat atatea discutii pe marginea datei referendumului pentru modificarea Constitutiei, este atat de important cand se va produce acesta?

Data referendumului influentează direct data alegerilor. Daca, de exemplu, referendumul ar fi avut loc in octombrie, atunci alegerile – in decembrie-ianuarie. Iarna vor veni conturile pentru agentul termic, care vor fi usturătoare si vor da un surplus de voturi opozitiei. In plus, din ianuarie 2011, preturile la gazele naturale se vor majora cu 50%. AIE trebuia sa foloseasca toate posibilitatile pentra a evita desfasurarea alegerilor in decembrie-ianuarie. Iata si motivul desfasurării referendumului la 5 septembrie.

Cum credeti ca va arata sistemul politic moldovesc dupa referendum?

Dacă referendumul va fi pozitiv, atunci vom avea un sistem semiprezidential. Există o probabilitate inalta ca presedintele sa intre in conflict cu parlamentul, neavand sustinere majoritară din partea unui singur partid. Aceasta se va intampla si din cauza ca sistemul electoral in Republica Moldova este unul proportional, or regimurile prezidentiale solicită existenta sistemului electoral majoritar. In situatia data putem presupune că elitele regionale si deputatii din alte partide vor incepe sa migreze spre partidul presedintelui ales. Dacă presedintele va fi din cadrul actualei AIE, celelalte partide; membre ale aliantei, vor avea mult de pierdut.

Presedintele a primit un cadou serios din partea AIE – referendumul constitutional fără confirmarea a 2/3 din corpul parlamentar. Cu alte cuvinte, presedintele va zdrobi parlamentul apeland la popor si la mecanismul referendumului. Evident ca, intr-un fel sau altul, situatia va depinde mult si de personalitatea presedintelui.

Dacă presedinte va fi ales Marian Lupu, care are o abordare echilibrată, vom avea un grad mai inalt de stabilitate a sistemului. Alti actori ar putea aduce un surplus de conflict si instabilitate politică.

De ce dureaza atat de mult stabilirea datei alegerilor parlamentare?

Este o intrebare complicată. Pentru a evita acuzatiile in uzurparea puterii, presedintele interimar ar fi trebuit să anunte data desfăsurării alegerilor deja la 16 iunie. PCRM explică tergiversarea simplu: tentativa de a evita desfăsurarea alegerilor parlamentare. In viziunea noastră, tergiversarea se datorează neincrederii AIE in rezultatele referendumului si ambitiile personale ale presedintelui interimar.

Comunistii spun ca toate aceste modificari ale legislatiei electorale prejudiciaza credibilitatea institutiilor statului in fata oamenilor. Credeti ca este justificata o asemenea pozitie? De ce?

Problema nu consta in faptul ce spun comunistii, dar in ce cred oamenii. Or, nivelul de incredere fata de institutiile statului a scăzut sesizabil. Spre exemplu, in biserică au incredere 80% populatie, in guvern – 27%, parlament – 26%, presedintie – 24%. In noiembrie, acelasi guvern avea o incredere de 44%!

Aproximativ 63% din populatie afirma ca tara merge intr-o directie gresita. Este o cifra impunătoare care vorbeste despre reducerea catastrofală a legitimitătii puterii. O nemultumire mai mare a existat in iulie 2009 inaintea căderii PCRM, cand 67% din populatie declarau ca tara se miscă intr-o directie gresită, si in 2001 inaintea caderii lui Petru Lucinschi, cand 76% aveau o asemenea opinie.

Sondajele arata o scadere a popularitatii a trei componente ale Aliantei pentru Integrare Europeana. De ce credeti ca se intampla acest lucru?

AMN s-a deplasat pe esichierul de dreapta, national-romanesc. Din aceasta cauza a pierdut de la 16% la 2%. In plus, AMN nu are initiative si programe creative, personalităti marcante, initiative si realizări sociale. Congresul din decembrie 2009 al AMN a ratat sansa de modernizare a partidului, iar AMN a intrat in faza de dezmembrare, fiind practic sfasiat pe bucati de PLDM si partial PDM.

PL are in fruntea sa un lider care mai curand erodează raiting-ul partidului, decat ii oferă voturi. Trebuie de tinut cont si de prabusirea raiting-ului lui Dorin Chirtoacă, legat de esecurile sale in administrarea orasului si disparitia dusmanului de bază din structurile puterii – Vladimir Voronin si PCRM.

PD se află astăzi in zona a 9-12%, resimtind o anumită scădere din urmatoarele considerente:

- Lupu nu are functie. In plus, raiting-ul sau nu se suprapune peste cel al partidului din cauza incongruentei pozitiei sale cu cele vociferate de unii mebrii ai PDM (O.Serebrian, O.Nantoi);

- PDM are cele mai complicate ministere: economie, protectie sociala, cultura; ministere care, in perioada de criza, nu pot arata performante prea ridicate;

- Comunistii reusesc să impingă PDM spre dreapta, asociindu-l cu liberalii. Deci, PD riscă să repete evolutia politică a AMN dacă nu-si va revedea strategia;
Consider ca in cazul in care va exista un mesaj congruent, participarea lui Marian Lupu la prezidentiale ar putea atrage după sine o crestere a raiting-ului PDM.

Ne putem astepta la o turnura spectaculoasa a situatiei dupa alegerile din toamna?

Sunt tentat sa cred ca in toamnă vom avea 3 concurenti solizi: PCRM, PLDM, PD. Acestia vor lupta real pentru functia de presedinte si implicit, pentru majoritatea fotoliilor parlametare. AMN, MU, MAE au toate sansele sa ramana in afara parlamentului. Sansele PSD si PPCD se află in zona incertitudinii.

Parlamentul a permis constituirea blocurilor electorale. Ce formatiuni credeti ca ar putea face front comun in alegeri

PCRM, PLDM, PDM , PL, adică partidele mari, preferă să meargă individual. MU, MAE, AMN – in bloc. Din punct de vedere doctrinar si al compatibilitatii ideologice, PCRM ar putea merge cu PSD, PD cu AMN, PLDM cu MAE. Dar in realitate, repet, fiecare actor va incerca să participe individual.

Ce a avut de castigat democratia din Moldova in ultimul an? Ce a pierdut?

La capitolul realizari:

1. AIE a obtinut sustinerea Occidentului in procesul de reforma democratica.
2. Pe de o parte asistam la o anumita liberalizare a pietii mediatice inclusiv prin aparitia unor noi actori mediatici, iar pe de alta parte, se fac presiuni asupra mass-media afiliată opozitiei si există elemente de blocada informationala fata de unele partide gen PPCD si PSD
3. S-a dat o lovitura serioasa in verticala puterii. Ce-i drept, unele partide ale aliantei, in special PLDM, au inceput construirea propriei verticale.
4. A slăbit influenta SIS-ului. Exista o usoara senzatie de „libertate”.

La capitolul involutii as putea mentiona ca atestam:

1. incalcarea permanenta a legii si Constitutiei,
2. modificarea legislatiei in functie de propriile interese politice,
3. fragmentarea si distrugerea partidelor extraparlamentare (UCM, PSD, PNL, PPR),
4. coruperea politică a actorilor societătii civile,
5. amestecul puterii executive in activitatea puterii judecătoresti (demiterea lui Muruianu, nemultumirea ministrilor afisată public fata de deciziile Curtii Constitutionale).

Toate acestea ne permit sa afirmam, că democratizarea reala a societătii inca nu a demarat si nici nu se afla pe agenda publica a puterii.

Ion Toma