De ce a fost acum reanimată chestiunea datoriei pentru gaz a regiunii Transnistrene si cine va plati nota?
Boris Focsa
Am discutat cu ministrul culturii despre situatia din domeniu si sansele de dezvoltare a unor institutii de cultura concurentiale. Despre taxa pentru drept de autor si impozitarea oamenilor de arta cititi in cele ce urmeaza.
Dle Ministru, de 20 de ani stim ca in tara noastra cultura este la coada prioritatilor puterii, iar oamenii de creatie sunt pe cont propriu. S-a schimbat ceva intre timp si trebuie in general sa se schimbe lucrurile?
Daca e sa ne referim la show business, acesta este intr-adevar pe cont propriu la fel ca si in alte tari. Daca e sa ne referim la institutii teatral-concertistice, ele nu au fost niciodata pe cont propriu.
Din pacate odata cu schimbarea sistemului nu a fost efectuata o analiza in masura sa ajute cultura sa se adapteze acestei schimbari. Nu ma refer la transformarile ce tin de creatie, fiindca am avut oameni foarte buni de creatie si inca ii avem, dar ma refer la sistemul in care activeaza acesti oameni de creatie. Am inceput sa facem aceasta analiza abia acum un an si jumatate in urma.
Cadrul legal pe care l-am avut era unul de tranzitie si incerca sa conserveze si sa mentina anumite stari de lucruri. Asa s-a intamplat ca noi am conservat patrimoniul uman in detrimentul celui material. Arta nu suporta o astfel de abordare. Arta este un organism viu, care trebuie sa se dezvolte intr-un sistem clar. De abia acum a aparut tot cadrul legal referitor la conservarea patrimoniului mobil, imobil, imaterial etc.
Se stie ca lucrurile facute din inertie duc spre distrugere. Avem 20 de ani de inertie in domeniu si o multime de oameni plecati din sfera culturii...
Una dintre prioritatile noastre este dezvoltarea industriilor culturale pe segmente, de fapt crearea unui sistem care ar permite dezvoltarea acestor industrii culturale (show business, institutii teatral-concertistice, cinematografie, impresariat s.a.). Pana la sfarsitul anului vom avea o strategie de dezvoltare clara a tuturor segmentelor.
Teatrul de Opera si Balet, Filarmonica Nationala, Sala cu Orga si Teatrul National "Mihai Eminescu". Ideea este ca aceste patru institutii sa fie total bugetare. |
Ati realizat recent Raportul Naţional "Mecanismul de interacţiune între teatru şi stat în ţările de tranziţie. Formele de susţinere a teatrului în perioada crizei economice – abordări manageriale şi financiare". Care totusi este mecanismul optim de interactiune intre teatru si stat?
Cultura si civilizatia nu au mers intotdeauna mana in mana. Exista exemple din trecut cand civilizatiile s-au dezvoltat fara ca si cultura sa se fi dezvoltat si viceversa.
In opinia mea, ar fi foarte bine daca statul nu s-ar implica in creatie ci doar in reglementarea formei organizatorico-juridice. Daca, insa, statul ofera anumiti bani publici, el desigur este in drept sa monitorizeze cum acestia sunt gestionati, cum vor servi ei publicul, ca beneficiar principal.
Am studiat mult aceasta problema. Intr-adevar cadrul legal nu este perfect. Eu consider ca institutia de repertoriu este cea mai buna. Trebuie sa vedem daca ne permitem ca toate institutiile sa fie de repertoriu. Am mostenit multe institutii din fostul sistem. Acum avem un alt sistem bugetar si alti bani pentru intretinere. De regula exista cateva institutii prioritare pe langa Ministerul Culturii, celelalte fiind descentralizate. In Romania, de exemplu, exista cinci astfel de institutii, in Rusia – 3. La noi sunt foarte multe institutii pe langa Ministerul Culturii. In prezent se propune ca acestia sa fie reduse la patru institutii prioritare, si anume Teatrul de Opera si Balet, Filarmonica Nationala, Sala cu Orga si Teatrul National "Mihai Eminescu". Ideea este ca aceste patru institutii sa fie total bugetare. Una dintre optiunile de tranzitie care pot fi aplicate celorlalte institutii este ca statul sa subventioneze ceea ce publicul nu poate, adica diferenta de pret intre biletul vandut si costul de producere a spectacolului. In acest mod, statul ar sustine consumatorul, nu institutia, iar institutiile ar intra in competitie libera specifica economiei de piata si s-ar dezvolta.
Impozitarea oamenilor de arta este posibil de realizat in tara noastra? Daca da, prin ce mecanisme?
Ne-am gandit la acest lucru... Proiectul noii legi a culturii contine prevederi in acest sens.
Din pacate, in prezent nici macar nu putem vorbi de o piata bunurilor spirituale. Sunt multe colective artistice, teatre private neinregistrate si ca urmare este complicat de urmarit activitatea lor. Legea noua prevede obligatia tuturor celor care vor sa acorde servicii in domeniul culturii sa se inregistreze si sa obtina licente.
Legea noua prevede obligatia tuturor celor care vor sa acorde servicii in domeniul culturii sa se inregistreze si sa obtina licente. |
Dvs sustineti necesitatea taxei pentru drept de autor pe care ar trebui sa o achite gazdele unor evenimente in cazul in care vor sa aiba parte de muzica? Care este mecanismul prin care autorii isi primesc ulterior banii din aceste incasari?
In toata lumea produsul spiritual si ideea inregistrata costa mult. Moldova este parte a unor conventii ce tin de dreptul de autor astfel incat exista mecanismul necesar pentru ca autorii sa-si primeasca banii. De multe ori insa mecanismele nu functioneaza desi sunt bune. La noi adesea unele lucruri nu prind radacini din cauza mentalitatii.
Nu este un secret ca avem probleme in acest sens. De multe ori s-a intamplat, inclusiv mie, sa primesc banii mult mai tarziu decat trebuia. Imi pare rau ca in Moldova nu prea exista concurenta in acest domeniu si chiar daca autorului nu-i convine, el nu are de unde sa aleaga.
In 2012 oficial ii vom comemora pe Ion si Doina Aldea-Teodorovici. Ce anume urmeaza sa fie organizat si care este obiectivul pe care si-l pun autoritatile atunci cand decreteaza anul cuiva sau a ceva?
Dincolo de faptul ca Ion si Doina Aldea-Teodorovici au fost doi maestri ai scenei, ei au fost doi oameni care ne-au facut sa ne regasim in cultura noastra. Comemorarea lor este in primul rand o datorie morala a noastra, dar si o posibilitate de a educa spiritul civic la tanara generatie.
In cadrul ministerului se elaboreaza un plan de actiuni care va fi inaintat spre aprobare Guvernului. Vom propune un sir de lucruri interesante si speram ca vom obtine si suportul financiar necesar.
Si in sfarsit o intrebare in egala masura pentru regizorul Focsa si ministrul Focsa: intr-o tara mica si saraca e posibil sa creasca si sa se afirma talente mari?
Este cu siguranta posibil, dar aceasta nu se va intampla peste noapte. Valorile nu apar peste noapte.
Sincer sa va spun, in decurs de 20 de ani am simtit o energie foarte distrugatoare. Poate ca aceasta vine din faptul ca sistemul vechi a disparut, iar cel nou inca nu s-a consolidat... Este foarte periculos cand oamenii obisnuiesc sa nege totul fara a propune ceva in schimb. Negatia de dragul negatiei nu este benefica pentru dezvoltarea societatii si a culturii. Am impresia ca omul simplu este derutat si nu mai poate deosebi cultura de non-cultura. De vina suntem in primul rand noi, oamenii de cultura, pentru ca am permis diletantilor sa se afirme.
Ion Toma
allmoldova
Nicolae Platon:
Estimarea indirecta prea scumpa pentru saraci
24.05.2012
Valeriu Ostalep:
Filat si Leanca fie ca sunt incompetenti, fie ca sunt niste populisti iresponsabili
21.05.2012
Serafim Urechean:
Va veni vremea si totul se va pune la punct
17.05.2012
Pavel Filip:
Corupţia tratată cu IT
14.05.2012
Nicolae Juravschi:
4,5 milioane lei pentru pregatirea lotului olimpic in vederea participarii la Olimpiada de la Londra
10.05.2012
Adrian Ghicov:
Camere de luat vederi doar pentru profesori
07.05.2012
Andrei Volentir:
NU as spune ca CEC s-a "spalat pe maini"
03.05.2012
Vitali Catană:
Puterea trebuie să se teamă de propriile greşeli
30.04.2012
Valeriu Lazar:
Despre concesiuni politice si tarife reduse
26.04.2012
Vasile Bumacov:
Statul sustine investitiile
24.04.2012
Interviu