Denis Cenusa: Opoziţia comunistă a folosit "gafele" guvernării

Denis Cenusa

Cine este interesat in crearea blocurilor electorale si de ce principalii actori politici prefera sa joace pe cont propriu, ne spune analistul politic Denis Cenusa. In interviul care urmeaza vedeti realitatile politice din Moldova din perspectiva unui tanar si ambitios analist care a reusit sa se impuna in randul expertilor prin analizele sale.

Ce credeti despre felul in care a fost tratata esuarea referendumului de catre liderii politici din tara?Au fost previzibili?

Majoritatea partidelor participante la referendum, care au sprijinit cauza acestuia, au contraatacat public, inculpând acţiunile de boicotare a comuniştilor; populaţia "rătăcită" şi/sau închistată; sau campania anti-mafie, purtată de ex-consilierul prezidenţial, Sergiu Mocanu, în ajunul plebiscitului naţional. Adiţional, au fost invocate şi alte motive: nesustenabilitatea şi irelevanţa sondajelor de opinie publică şi credulitatea majoră a politicienilor în datele acestora, precum şi substituirea campaniei pentru referendum cu cea pentru potenţiale alegeri prezidenţiale.

Printre puţinii care au recunoscut vina politicienilor se numără PDM, PNL, MAE şi destul de timid PLDM şi PL. Dacă analizăm discursurile liderilor de partide atunci elucidăm tendiţa partidelor extra-parlamentare de a condamna pentru eşec partidele de la guvernare. O parte din acestea tratează numărul voturile adunate la referendum ca o taxare publică a coaliţiei liberal-democrate (PSD şi PPCD). Partidul Social Democrat au vociferat în reptate rânduri demersul PCRM, potrivit căruia declinul referendumului constituie efectul blocării de către cetăţeni a practicilor de "încălcare a Constituţiei" de către Alianţa de la Guvernare. Cealaltă tabără a ridicat problema ineficienţei activităţilor de mobilizare a cetăţenilor, precum şi lipsa unui "bloc comun" al participanţilor "PRO" la referendum (MAE).

În realitate, imprevizibilitatea reacţiilor parvenite de la liderii politici (în special, din cadrul AIE), care au susţinut reforma constituţională, cu "inima" şi mai puţin cu "paşi concreţi şi raţionali", este consecinţa directă a bilanţului imprognozabil în sens negativ al plebiscitului. 

Considerati ca actuala clasa politica a avut de invatat o lectie sau prezenta joasa la urne a insemnat mai degraba plictisul exprimat de alegatori?

Din eşecul la limită a referendumului vor avea de învăţat toţi, atât politicienii orgolioşi şi egoişti, cât şi cetăţenii au votat "pro" sau "contra", precum şi reprezentanţii societăţii civile, care într-un fel au permis lucrurilor să deruleze după un scenariu negativ.

Membrii AIE au conştientizat semnificaţia mai mult decât fundamentală a unităţii acestui organism politic, deseori "paralizat" de jocuri duble şi tertipuri contraproductive pentru funcţionalitatea guvernării, realizarea nestingherită a reformelor şi sporirea încrederii publice în eficienţa forţelor anti-comuniste.

Gravitatea eşecului îi va forţa pe politicieni să participe mai activ în campania electorală parlamentară, pentru a împiedica PCRM să obţină un procentaj hotărâtor. Din acest punct de vedere, partidele puterii vor încerca să se trateze cu o acurateţe mai mare, lovind în comunişti sau exploatând la greu succesele realizate în diverse domenii, cum ar fi: condamnarea şi publicarea datelor despre crimele regimului totalitar comunist, decorarea combatanţilor războiului de pe Nistru sau transparenţa evenimentelor din aprilie 2009, ridicarea pietrelor comemorative sau acordarea masivă a decretelor pentru victimele regimului totalitar comunist – PL; gestionarea eficientă a situaţiei în regiunile afectate de inundaţii, progresele privind integrarea europeană etc. – PLDM; temperarea AIE şi păstrarea unei retorici externe mai echilibrate – PDM; iar pe direcţia transnistreană va acţiona AMN.

Putem face o paralela intre alegerile pentru functia de primar de Chisinau, esuate in cateva randuri de asemenea din cauza prezentei reduse la urne si referendumul de duminica?

Aceste evenimente sunt distincte, având puncte de tangenţă neparticiparea la scrutine din cauza atractivităţii slabe a subiectelor propuse la votare, şi anume: referendumul complicat ca materie politică pentru o parte mare din publicul autohton şi respectiv candidaturile slabe şi/sau fără experienţă a participanţilor la alegerile municipale din capitală. Cu toate acestea, natura absenteismului în cele două cazuri mai au la bază şi precondiţii distincte. Astfel, masiv nu au participat la referendum susţinătorii partidului din opoziţie - PCRM. În timp ce în cazul alegerilor municipale din 2007, absenţa a fost cauzată de calitatea şi/sau lipsa de alternative politice pentru votanţi.

Unii analisti afirma ca toate  modificarile legislatiei electorale din ultimele luni au prejudiciat credibilitatea institutiilor statului in fata oamenilor. Credeti ca este justificata o asemenea pozitie? De ce?

Involuţia sau păstrarea nivelului precedent de încredere în instituţiile statului după venirea AIE se datorează în primul rând retoricii distorsionate şi campaniilor puternice de dezinformare derulate de PCRM. În al doilea rând, trebuie să recunoaştem că opoziţia comunistă a folosit "gafele" guvernării. Iar imprevizibilitatea, manevrele frecvente şi tonul "jucăuş şi neserios" impregnat politicii de către liderul PL, a deschis larg uşa pentru interpretări false, eronate sau confuze din partea PCRM.

Ati criticat prezenta mediatica activa a premierului Filat in presa rusa. De ce? Cum calificati in context reactia celorlalti lideri ai AIE?

Înainte de a veni cu explicaţii pentru presa şi auditoriul străin, în cazul nostru cel din Rusia, este necesară o raportare profundă şi amplă în faţa propriilor cetăţeni. De altfel, recomandări în vederea pregătirii unui asemenea raport de totalizare, au venit chiar din partea partenerilor europeni (APCE şi reprezentanţii Parlamentului European). Gestul premierului Filat poate avea o conotaţie negativă pentru formaţiune în ajunul alegerilor parlamentare. Iar dorinţa lui de a intra în "graţia" Moscovei, concurând cu alte partide pentru acest scop, poate decepţiona atât alegătorii PLDM, cât şi ai AIE în întregime.

PDM a invitat toate formatiunile la dialog. Care ar fi subiectele necesare sa fie discutate pana la dizolvarea legislativului si in general ce se ascunde in spatele acestui demers?

Demersul PDM se înscrie perfect în logica şi strategia acestui partid, care pune accentul pe dialog şi coeziune. Democraţii vor să rămână pe nişa "împăciuitorilor" în politica moldovenească, demonstrând inclusiv prin acest demers consecvenţă şi perspicacitate. Aceste mesaje pozitive şi clare pentru publicul larg, chemat să se mobilizeze pentru scrutinul parlamentar din acest an.

Ce urmeaza in opinia dvs? Credeti ca putem vorbi despre blocuri electorale pentru parlamentare? Daca da care sunt partidele care ar putea sa faca front comun?

Blocurile electorale reprezintă adevărate provocări pentru partidele consacrate din actuala guvernare. În vederea păstrării integrităţii şi identităţii politice, formaţiunile vor fi tentate să aleagă jocul pe cont propriu, mult mai clar pentru votanţii principiali şi într-o societate cu semne de radicalizare. Urmărirea creării blocurilor vor veni mai degrabă din partea partidelor extra-parlamentare, care vor folosi facilităţile electorale pentru a accede în legislativ. Din cadrul AIE, "blocurile electorale" reprezintă un obiectiv imperativ pentru AMN, care probabil va încerca să repete scenariul din 2005.

Ion Toma