Gheorghe Arpentin: Nu putem impune reguli mai stricte decat cele care functioneaza in Uniunea Europeana

Gheorghe Arpentin

Cascavalul ucrainean ar putea creste in pret incepand cu luna mai, acelasi lucru se poate intampla si cu bomboanele din tara vecina. Motivul este sesizarea din partea producatorilor autohtoni care cer statului sa-i protejeze de invazia produselor de import. Viceministrul agriculturii si industriei alimentare ne mai vorbeste despre Regulamentul cu privire la subventii in agricultura si exportul de vinuri moldovenesti.

Ce se intampla cu initiativa de liberalizare a pietei de carne si taxa de salvgardare la importul de carne?

In prezent a fost elaborat regulamentul tehnic cu privire la importul, comercializarea si transformarea carnii. In conformitate cu acesta a fost introdusa o taxa vamala si taxa pe valoare adaugata. In functie de tipul de carne importat in Republica Moldova, taxa vamala variaza intre 100 si 250 euro pe tona de carne. Regulamentul mentionat nu a trecut in prima faza de ghilotina pe motiv ca reglementa unele restrictii la import precum interzicerea carnii de curcan si pui sub forma de fars. Aici este important de spus ca noi nu putem impune reguli mai stricte decat cele care functioneaza in Uniunea Europeana.

Referitor la taxa de salvgardare, as sublinia ca aceasta poate fi impusa ca urmare a cererilor intreprinderilor concrete dintr-o ramura data, asa cum este Carmezul sau Basarabia Nord, prin care se reclama ca un anumit tip de carne importata face concurenta neloiala pe piata locala. In acest caz, daca se considera intemeiata cererea, statul poate interveni prin impunerea pe o perioada determinata a unei taxe de salvgardare. La moment acest tip de taxa nu este aplicat pentru vreun tip de carne.

Ce masuri veti intreprinde pentru protejarea producatorului local?

Statul impreuna cu producatorii lucreaza in vederea elaborarii unor politici agricole active de pe urma carora sa aiba de castigat si producatorii nationali, si consumatorii. Atunci cand pretul la un produs scade cu circa 85%, statul intervine si subventioneaza diferentele de pret. Noi luam masuri pentru protejarea producatorilor locali insa fara a construi conditii de sera intreprinderilor moldovenesti. Acestea trebuie sa fie pregatite sa faca fata concurentei de pe piata.

Va voi da un exemplu. Exista anumite perioade ale anului cand pe piata se simte un deficit de legume si, pentru a salisface necesitatile consumatorilor, Moldova este nevoita sa importeze. Principalul importator de legume este Turcia. Noi studiem lantul valoric din aceasta tara si observam ca la ei agricultorii sunt subventionati si de aceea preturile sunt mai reduse. Ca rezultat, in perioadele cand in tara este deficit de legume, noi acordam de asemenea subventii, iar in  perioadele cand producatorii moldoveni acopera necesarul de legume, noi impunem taxe la import produselor straine.

Un alt exemplu de mijloace de protectie pentru producatorul local sunt taxele de salvgardare amintite anterior. In prezent se examineaza o solicitare din partea Asociatiei Producatorilor, in frunte cu S.A. Bucuria. Ei pretind ca produsele de cofetarie de origine ucraineasca, care apar pe piata cu preturi foarte mici comparativ cu preturile practicate de producatorii nationali, fac concurenta neloiala si solicita interventia statului. In cazul descris s-ar putea implementa o metodologie de taxare in functie de continutul de zaharoza din produs. Ministerul lucreaza la elaborarea ei.

Si producatorii de lactate spuneau ca ar avea nevoie de o alta lege pentru a putea concura cu colegii din Ucraina, inclusiv pe piata de cascaval. Intreprindeti ceva pentru sustinerea lor?

Problema care ii deranjeaza pe producatorii din Republica Moldova este penetrarea produselor ucrainesti, in speta cascavaluri si unt, pe piata moldoveneasca. Acestea, datorita continutului mare de grasimi vegetale, sunt mai ieftine comparativ cu produsele moldovenesti bazate pe grasimi de origine animala.

Pentru solutionarea problemei mentionate, in cadrul Institutului de Industrie Alimentara au fost acreditate doua laboratoare pentru verificarea cascavalurilor si unturilor ucrainesti sub aspectul continutului de grasimi vegetale raportate la cele animale. Functie de rezultatele testelor, produsele respective urmeaza a fi taxate suplimentar. In asa mod – controlul calitatii si stabilirea unor "bariere tehnice" – vor fi promovate produsele naturale ale producatorilor moldoveni. Masurile descrise vor fi aplicate incepand cu lunile mai-iunie. 

Care este situatia la moment cu exportul vinului?

Exportul vinului moldovenesc nu atesta vreo inviorare, desi sperante au fost puse in deschiderea mai multor puncte de trecere.

La moment situatia este urmatoarea: pe piata ruseasca vinurile moldovenesti sunt in continuare discriminate, in Ucraina, pe fonul devalorizarii grivnei, vinurile moldovenesti nu pot fi vandute la preturi competitive, in Belarus, piata este suprasaturata cu vinurile noastre, in China si Europa, se intreprind activitati sporadice de promovare si comercializare a acestora.

Speram ca la sfarsitul lunii martie curent sa fie demarat un proiect cu o asociatie olandeza pentru promovarea vinurilor moldovenesti in 4 tari europene – Germania, Cehia, Polonia si Romania. Proiectul isi propune ca in termen de 4 ani, cifra de afaceri sa fie dublata, adica de la 17 milioane cat este acum sa ajunga la 34 milioane.  
Pregatim masuri de distilari de criza, lucru care ar permite scoaterea din circuit a unor vinuri care nu mai corespund cerintelor de calitate si nu sunt bune pentru a fi vandute ca atare. O parte din stocuri vor fi astfel distilate, fabricile de vinuri putand investi mai mult in comert.

Care este noutatea proiectului Regulamentului despre acordarea subventiilor  agricultorilor si din ce cauza dureaza atat de mult aprobarea lui?

Acest regulament va schimba multe lucruri in ceea ce priveste subventionarea. In trecut, din cauza regulamentului existent pe de o parte, si a coruptiei din sistem pe de alta parte, erau putine persoane care beneficiau de subventii. Acum cred ca fiecare proprietar se va regasi in textul propus. Noul Regulament despre acordarea subventiilor este elaborat in stil european si promoveaza transparenta si echitatea in procesul de subventionare.

Principala noutate consta in orientarea documentului spre intreprinderile mici si mijlocii. Nici intreprinderile mari nu au fost date la o parte desi am auzit unele plangeri in acest sens. Va fi creata Agentia pentru Subventionare si Interventii in agricultura responsabila de gestionarea bugetului de 300 milioane aprobat pentru subventii in anul curent.

De ce regulamentul a fost asa de greu adoptat? Pentru ca am tinut neaparat sa fie discutat si coordonat cu toti actorii implicati, ceea ce desigur ia timp. La 2 martie curent a fost pusa in discutie cu presedintii directiilor agricole raionale ultima redactie a Regulamentului. El va fi adoptat la o sedinta urmatoare a Guvernului.  

Din ce cauza obligati aplicantii sa detina certificate de competenta in domeniu in care lucreaza? Anterior se spune ca de multe ori profesorii si medicii sunt mai buni gradinari, afirmatia nu mai  este valabila?

Sunt de acord ca exista agricultori buni care nu au studii in domeniu. Sincer sa fiu, de la bun inceput nu am sustinut prea mult acesta cerinta deoarece exista riscul ca certificatele sa fie obtinute doar formal. Exista insa anumite domenii in agricultura care necesita cunostinte speciale care trebuie certificate intr-un anume fel. In noul regulament sunt prevazute certificate de competenta doar pentru 2 din cele 9 masuri stipulate pentru finantare, si anume zootehnia, deci cresterea animalelor si utilajul necesar pentru aceasta.

Ion Toma