Gheorghe Duca: Trebuie schimbată atitudinea de sorginte proletară faţă de savanţi şi în genere faţă de intelectuali

6 aprilie 2010, 9:48 imprimare copiază link-ul Link-ul a fost copiat in change bufer
Gheorghe Duca Gheorghe Duca

Sfârşitul fostei şi începutul actualei guvernari au fost puţin promiţătoare, susţine preşedintele Academiei de Stiinţe a Moldovei. Fără retuşuri, cenzură şi fuguri de stil - despre limba oficială, istoria naţională şi viitorul ştiinţei vorbeşte savantul şi managerul Gheorghe Duca.

Urmează a fi schimbate mai multe reguli gramaticale, fiind ajustate astfel normele limbii la cele din România. Când se vor produce aceste schimbări şi unde vor fi publicate?

Ţin să precizez că nu este vorba de modificarea regulilor gramaticale, întrucât acestea sunt, practic, imuabile. Vă referiţi, probabil, la introducerea în R. Moldova a modificărilor în ortografia limbii române, operate în 1993, prin Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române, care prevăd revenirea la formele mai vechi â şi sunt. R. Moldova, ca stat cu o populaţie titulară în proporţie de 80% vorbitoare de limba română, urmează să se conformeze Hotărârii Academiei de la Bucureşti, tot la fel precum statele în care limba franceză este limbă oficială se conformează normelor stabilite de Academia Franceză. In ceea ce priveşte ortografia limbii române în genere, propunerea lingviştilor de la Chişinău este de a ne conforma normelor ortografice cuprinse în DOOM2 (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, 2005), altfel spus, aceştia propun utilizarea formelor fără linioară: vreo, vreun, nicio, niciun.
Acestea sunt, în fond, modificările ortografice propuse de savanţi autorităţilor R. Moldova.

Va exista o perioadă de tranziţie la noile norme?

Trecerea la noile norme ortografice nu va necesita, practic, niciun fel de mijloace financiare, întrucât industria tipografică modernă, inclusiv activitatea editorială, nu reclamă procurarea unor utilaje poligrafice suplimentare. Cu toate acestea, transpunerea în viaţă a noilor reguli ortografice se va realiza treptat. Lucrările aflate în prezent la edituri în proces tehnico-industrial, cu apariţie în anul 2010, precum şi cele în lucru redacţional prevăzute la predare la sectoarele tehnice ale editurilor, în cursul acestui an, se vor tipări cu grafia folosită de autori; manuscrisele aflate în portofoliile editurilor, inclusiv cele depuse cu 4-5 ani în urmă vor fi revăzute, publicaţiile periodice vor trece complet la grafia cu â şi sunt până la data de 1 ianuarie 2011. Nu se va retipări nicio carte şi nicio lucrare numai din motivele introducerii acestor norme ortografice. Toate documentele oficiale ale instituţiilor din Republica Moldova urmează a fi scrise cu â şi sunt, începând, cel târziu, cu data de 1 septembrie 2010. In învăţământul preuniversitar se va trece treptat la grafia cu â şi sunt, începând cu clasa I, conform dispoziţiilor ce vor fi date de Ministerul Educaţiei, care va încheia această trecere în decursul a doi ani. Fireşte, termenele de trecere la scrierea cu â şi sunt, vor putea fi revăzute de fiecare minister în parte, dar credem că de fiecare dată se va ţine seamă de termenele rezonabile.

Veţi insista ca în cazul modificării Constituţiei denumirea limbii oficiale să fie conformă deciziilor Adunărilor Generale ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, adică să se numească română sau academicienii vor sta departe de politic?

Datoria noastră, a savanţilor este de a spune ADEVĂRUL, indiferent de conjunctura politică. În actuala Constituţie este scris un neadevăr, care dă foarte multe bătăi de cap. Prin Constituţia actuală a Republicii Moldova a fost legalizat glotonimul "limba moldovenească", fapt ce contravine flagrant legislaţiei lingvistice adoptată în anul 1989 şi  "certificatului de naştere" al Republicii Moldova - Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991, în care se arată că moldovenii din acest spaţiu vorbesc Limba Română. Este un fapt arhicunoscut că majoritatea lingviştilor, filologilor şi istoricilor şi o bună parte a populaţiei Republicii Moldova, consideră  că "limba moldovenească" este o invenţie politică. Academia de Ştiinţe a Moldovei şi-a exprimat opinia de mai multe ori în problema denumirii corecte a limbii noastre. Astfel, în "Răspunsul la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova privind istoria şi folosirea glotonimului "limbă moldovenească" din 9 septembrie 1994, specialiştii-filologi ai AŞM au spus ca articolul 13 din Constituţie trebuie să fie revăzut, urmând a fi formulat în felul următor: LIMBA DE STAT (OFICIALĂ) A REPUBLICII MOLDOVA ESTE LIMBA ROMÂNĂ". Mai mult decât atât, la 28 februarie 1996, Adunarea Generală anuală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei a adoptat o Declaraţie, prin care a fost reconfirmată opinia ştiinţifică a specialiştilor filologi. Dacă în noua Constituţie se va scrie ADEVĂRUL ŞTIINŢIFIC, atunci am rezolva foarte multe probleme devenite ridicole şi i-am lăsa, totodată, "şomeri" pe neprietenii neamului nostru. Modificarea sau nemodificarea Constituţiei ţine de competenţa clasei politice. Savanţii şi-au spus cuvântul în problema Limbii Române şi politicienii trebuie să ţină cont de poziţia noastra. Spuneam şi cu o altă ocazie, nu există loc de târg în problema Limbii Române, care este însăşi fiinţa noastră naţională. Limba este sufletul unui neam şi pentru ea niciun sacrificiu nu este prea mare... 

Un alt subiect discutat în contadictoriu si unde se intersectează într-un mod nefericit politicul cu ştiinţa este istoria. Care este poziţia AŞM, merita sa fie schimbate manualele de istorie integrată şi să revenim la istoria românilor, sau reforma a fost bună?

Întrebarea trebuie adresată mai degrabă istoricilor şi funcţionarilor de la Ministerul Educaţiei. În domeniile în care activez eu, ambele legate de chimie, lucrurile sunt în ordine şi bine puse la punct: albul este alb şi negrul este negru, fără ca să permit studenţilor să "adapteze" ştiinţa la "culorile" guvernării! Cuvântul "nefericit" din întrebarea dvs ilustrează cu vârf şi îndesat situaţia jenantă din R. Moldova. Proiectul european "Istoria integrată", nobil ca intenţie, a fost unul excesiv de politizat de guvernarea din R. Moldova, de aceea, consider aceste manuale eşuate. Academia de Ştiinţe a Moldovei nu a participat la elaborarea acestor manuale. Ca savant, voi respecta poziţia adoptată în mod unanim de istoricii profesionişti. Va fi obligat să se conformeze şi statul. Părerea mea este că nu are importanţă cum se va numi acest curs de istorie naţională, contează ca aceste manuale, revăzute sau noi, să conţină istoria adevărată a Moldovei, Transilvaniei şi Munteniei cu care avem un trecut istoric comun. În acest curs de istorie naţională, REPUBLICA MOLDOVA trebuie să constituie un capitol aparte sau un manual cu titlul "Istoria Republicii Moldova din 1991-prezent". Recomand, deci, tuturor politicienilor să se conducă de principiul biblic: ADEVĂRUL NE VA FACE LIBERI. 

Cum se împacă omul de ştiinţă Gheorghe Duca cu managerul Gheorghe Duca - preşedinte al Academiei de Ştiinţe? În care postura vă simţiţi mai confortabil?

Se împacă foarte bine, dacă ţinem cont de vorba lui Mihai Eminescu, că "administraţia este tot o ştiinţă". Ştiinţa ca atare, preocupările ştiinţifice sunt o vocaţie şi această meserie o practic de pe băncile Universităţii, ca să nu mai vorbesc de faptul că pasionat de chimie sunt din adolescenţă. Fără falsă modestie, voi menţiona, că anume datorită muncii asidue, a perseverenţei, am obţinut nişte rezultate recunoscute în R. Moldova şi peste hotare, unde sunt predate cursuri după manualele mele. Am în vedere rezultatele obţinute pe cele două dimensiuni ale activităţii mele: cercetările în domeniul chimiei şi cel al chimiei ecologice. Sunt fondatorul Şcolii de Chimie ecologică din ţara noastră, Şcoală recunoscută la Moscova şi Bucureşti, Berlin şi Alma-Ata, în alte Centre ştiinţifice ale lumii. Vă spun cu mândrie că am pregătit 13 doctori în ştiinţe, în care am pus mult suflet şi mari speranţe pentru viitorul R. Moldova.

Cât priveşte managementul, este o preocupare complementară, dar necesară. Or, fără un management eficient nu poţi asigura condiţii optime pentru cercetare. Sigur că această activitate administrativă îmi ia mult timp, îmi cere o angajare totală, deseori în detrimentul cercetărilor ştiinţifice personale, dar nu cred că există o bucurie mai mare decât să-ţi ajuţi colegii. În context, aş menţiona doar unul dintre rezultatele activităţii de manager - elaborarea şi implementarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, care a stăvilit degradarea ştiinţei în ţara noastră. Menţionez, totodată, că ştiinţa administrării nu se învaţă din cărţi, ci în baza experienţei. În acest sens, funcţiile deţinute anterior mi-au fost de real folos: deputat, preşedinte al Comisiei parlamentare pentru cultură, ştiinţă, mass-media, tineret şi de ministru al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului.

Într-un interviu acordat recent aţi declarat nişte salarii deloc mici de la AŞM. Sunt acestea, dar şi perspectivele pe care le oferiţi, suficiente pentru a determina cercetătorii talentaţi să  lucreze acasă?

Ţin să subliniez faptul că salariile propriu-zise ale cercetătorilor şi cele ale personalului din domeniu nu sunt nici pe departe mari sau suficiente, acestea fiind reglementate de grila de salarizare a sferei bugetare. În ultimii ani, salariile au sporit totuşi, în special, datorită creşterii cuantumului indemnizaţiilor de membru titular şi membru corespondent a AŞM, de doctor şi doctor habilitat. O altă sursă de venit este participarea cercetătorilor în programele naţionale cu proiecte inter-disciplinare. În prezent, în aceste proiecte sunt antrenaţi peste 4000 de cercetători.

In ceea ce priveşte tineretul, pentru a-l "molipsi de cercetare", acordăm de trei ani granturi de cercetare pentru doctoranzi şi tineri cercetători cu titlu ştiinţific în vârstă de până la 35 ani. O altă măsură este condiţionarea finanţării bugetare a proiectelor cu prezenţa tinerilor în grupul de cercetatori. Atractive pentru tineri sunt şi bursele de excelenţă oferite doctoranzilor, deschiderea studiilor la masterat în Universitatea Academică. Cu regret, nu am reuşit să oprim exodul tinerilor cercetători, dar efectele benefice se văd. Dacă în anul 2004, când am preluat conducerea AŞM, tinerii cercetători constituiau 7%, acum proporţia este de 30%, iar în unele institute chiar 50%. Sperăm că în perioada mai-iunie vom semna Acordul de integrare a savanţilor autohtoni în comunitatea ştiinţifică europeană, prin intermediul Programului Cadru 7 al Uniunii Europene, ceea ce înseamnă accesul la fonduri substanţiale pentru cercetătorii talentaţi din R. Moldova. O sursă pentru salarii sau venituri consistente va fi şi participarea savanţilor noştri cu proiecte solide în colaborarea cu Comitetul Ştiinţific al NATO. Prin urmare, începem sa culegem roadele unei munci colective de şase ani de zile. Precum am mai afirmat-o, dacă în statul acesta, peste tot, oamenii potriviţi ar fi la locul potrivit, în numai câţiva ani R. Moldova poate deveni o Elveţie Est-europeană de toată frumuseţea. Începând cu anul 1988, am activat mai mulţi ani în Occident, în calitate de profesor universitar, şi cunosc bine situaţia de aceea, nu îmi este frică să fiu optimist în probleme economico-politice. Omul este resursa noastră cea mai preţioasă şi acesta poate face minuni, daca statul ştie să-i creeze oportunităţi.

Liceul pentru copii dotaţi este pe măsura aşteptărilor dvs? În cât timp credeţi că acesta ar putea să devină un etalon de calitate în materie de educaţie?

Având în vedere aspiraţiile eterne spre ideal, probabil, nicio instituţie nu poate atinge 100% din ceea ce-şi propune. Contează, însă, tendinţa şi atingerea obiectivelor prioritare. La moment, constatăm cu satisfacţie că ideea de identificare a copiilor care manifestă performanţe intelectuale deosebite şi de creare a condiţiilor optime pentru manifestarea acestora a prins contur. Suntem plăcut surprinşi de atmosfera "academică", care persistă în incinta instituţiei. Deşi elevii provin din medii sociale şi localităţi diferite (circa 80 % sunt din afara oraşului Chişinău, elevi din familii vulnerabile), totuşi, pe toţi îi uneşte aceeaşi aspiraţie genetică de a face carte. În aceasta ordine de idei, sunt optimist vizavi de viitorul instituţiei, deoarece avem din start cele mai importante pre-condiţii - dorinţa sinceră a elevilor de a deveni cercetători, profesionalismul cadrelor didactice si condiţii de studii de invidiat. Pot spune că la această etapă, Liceul poate oferi deja unele etaloane demne de urmat. Aş menţiona nivelul de implicare al Consiliului Şcolar în procesul de organizare a procesului educaţional, sistemul de evaluare, cooperarea cu savanţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, dar chiar si unele mici particularităţi, precum ar fi utilizarea sistemului de operare LINUX ca platformă educaţională de bază. Toate acestea împreună fac Liceul deosebit. Recunosc, mi-am propus de la bun început să le dau acestor copii ceea ce nouă ne-a lipsit în perioada sovietică – educaţie europeană, libertatea de gândire, de acţiune şi şanse reale de a se impune nu numai acasă, ci şi în plan mondial. Sper, să trăiesc şi să prind ziua în care Chişinăul va obţine măcar un Premiu Nobel pentru Ştiinţă.

Aţi spus recent ca avem nevoie de schimbări atât în societate cât şi în economia societăţii. Despre ce schimbări ar fi vorba şi cum pot oamenii de ştiinţă să contribuie în acest sens?

1.Este necesară asigurarea stabilităţii legilor adoptate, iar atunci când sunt făcute anumite schimbări, modificări, să fie operate cu mare precauţie, ca să nu afecteze negativ businessul, investiţiile.
2. O atitudine nouă faţă de instruire. In UE acest proces a fost numit Triple-L – de la LLL – Long Life Lerning.
3. O definitivare a priorităţilor nationale, cu consolidarea unei idei naţionale. În opinia mea, ideea naţională nu va  apărea peste noapte, în baza unor decizii politice, dar unele decizii politice înţelepte vor avea un rol esenţial în susţinerea unui proiect naţional lansat de elita intelectuală.  
4. O atitudine nouă şi specială faţă de antreprenori. Statul trebuie să-i trateze nu ca pe nişte "speculanţi",  ci ca pe oameni gospodari, pragmatici, care contribuie esenţial la dezvoltarea ţării. Aceste necesităţi sunt primare. Altele, vor fi necesare dupa ce începem a le satisface pe cele patru menţionate mai sus.

Domnule presedinte, ce ziceti, ar putea apărea din partea savantilor vreo idee,  care ar schimba Republica Moldova?

Ar putea fi nu numai una, dacă ar avea cine ne asculta şi mai ales, cine ne auzi. Dacă, din 1989 încoace, iniţiativele savanţilor ar fi contat eram de mult în Uniunea Europeană. Sfârşitul fostei şi începutul actualei guvernari au fost puţin promiţătoare. Ca să apară un proiect naţional mobilizator trebuie create nişte condiţii elementare, care lipsesc, cu regret, în R. Moldova. În primul rând, trebuie schimbată atitudinea de sorginte proletară faţă de savanţi şi în genere faţă de intelectuali. Experţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei trebuie consultaţi în toate problemele vitale ale societăţii şi soluţiile nu vor întârzia să apară. În al doilea rând, statul trebuie să creeze condiţii care să stimuleze nu leneşii şi mediocritatea, ci omul gospodar, priceput, cărturar, profesionist. Altfel spus, omul trebuie remunerat după merit. Exodul creierilor din R. Moldova este legat în mare masură de cele două elemente de mentalitate postsovietică menţionate mai sus. În condiţiile schimbărilor rapide e complicat să facem anumite previziuni, dar există domenii, capabile să determine saltul economic în următorii ani. Aceste domenii sunt: nanotehnologiile, explorarea energiei regenerabile,biotehnologiile, ş.a.

Academia de Ştiinţe a Moldovei optează pentru edificarea unei societăţi şi a unei economii bazate pe cunoaştere şi va promova intens ideea inovării şi a excelenţei. Aceasta înseamnă să ştim să ne rezervăm un loc în viitor ca stat. Noi ne vom putea schimba esenţial viaţa doar dacă vom şti să facem ceva mai bine decât alţii. Ca ţară – trebuie sa facem ceva mai bine decât alte ţări.

Ion Toma

AllMoldova
Get Adobe Flash player
Arhiva: