Mihai Godea: Şefii de partid fac legea

23 iulie 2012, 9:18 imprimare copiază link-ul Link-ul a fost copiat in change bufer
Mihai Godea Mihai Godea

Nici un partid din ţară nu funcţionează ca şi instituţie, şefii de partid fac legea, iar premierul Filat insistă pe alegerea directă a preşedintelui şi investirea lui cu puteri executive pentru a se remarca "măcar prin ceva". Acestea şi alte declaraţii citiţi în interviul cu deputatul neafiliat Mihai Godea.

Aţi lansat mai multe iniţiative, dar mai puţine au fost susţinute de colegii din Parlament. Nu v-aţi gândit vreodată ca aţi fi fost mai eficient lucrând în vechea echipă?

Parlamentul Republicii Moldova este şi expresia societăţii, dar mai ales a felului de a fi al clasei politice. Din păcate, în politica moldovenească adesea nu contează calitatea iniţiativelor şi a propunerilor, dar contează cine le avansează.  Este întristător să vezi cum oameni în toată firea, cu discernământ, sunt transformaţi în simple unelte de vot. Fiecare are dreptul la alegere. Eu am ales să fiu liber şi sincer cu cetăţenii. Alţii, foşti colegi, au ales altceva, îi priveşte. Cât despre eficienţă, la ce ar folosi societăţii noastre satisfacţia de a fi în rând cu cei, care stau cocoţaţi pe vârful piramidei, de a mă bucura că sunt parte a unei maşinării rudimentare, care nu mă reprezintă şi nu ne reprezintă pe noi toţi luaţi împreună? În pofida tuturor greutăţilor existente, voi continua să muncesc pentru rezolvarea problemelor reale şi nu pentru materializarea unor interese înguste de partid sau de grup. Orice reuşită va însemna încă o victorie în faţa sistemului ticăloşit şi putred. Este greu, dar niciodată nu mi-am închipuit că va fi uşor. Mai avem încă mult de lucrat pentru ca politica moldovenească să arate altfel, ca năzuinţele oamenilor să reprezinte rostul activităţii politicienilor. Cu cât vom prelungi refuzul de a schimba bazele pe care se formează sistemul politic, cu atât vom amâna schimbarea în esenţă a vieţii politice de la noi, a stării de lucruri per ansamblu. Este iresponsabil şi contraproductiv să laşi activitatea politică pe seama unor parveniţi fără obraz şi fără ancore morale.

Da, mass-media în Republica Moldova este liberă, dar, vorba poetului "... în cuşca sa", adică în limitele stabilite de patroni şi sponsori.

Unul din foştii premieri ai Republicii Moldova spunea că în prezent să faci politică este prea costisitor. Cât de mari sunt investiţiile financiare într-un partid şi cam cât costă promovarea şi consolidarea partidului în aceaste vremuri?

Este foarte greu să te menţii "în formă" politică bună fără a avea resurse financiare. O ştiu din experienţa proprie, nu din estimări şi deducţii. La ora actuală, în activitatea politică sunt investite sume colosale. Din păcate ele nu apar contabilizate şi raportate nicăieri, iar ceea ce se dă publicităţii nu reprezintă nici măcar vârful vârfului iceberg-ului. Este o realitate foarte greu de schimbat, pentru că timp de 20 de ani toate guvernările care s-au perindat nu au avut interesul să facă ordine în acest domeniu. Şi nici actuala guvernare nu doreşte acest lucru, în pofida recomandărilor internaţionale şi a insistenţelor societăţii civile. E clar de ce - sursa de finanţare reprezintă pârghia de control asupra partidului politic. Singura şansă de asigurare a unui echilibru, de combatere a corupţiei politice este diversificarea surselor, instituţionalizarea şi democratizarea internă a partidelor. În prezent, partidele extraparlamentare reuşesc cu greu să adune bani pentru activitatea politică şi acest lucru este vizibil. O altă problemă serioasă este acoperirea mediatică a activităţilor politice, care de foarte multe ori costă enorm. Crezând în democraţie nu poţi acuza o instituţie de presă pentru că are o anume politică editorială. Dar foarte des, unii patroni de presă sau editori ascund în spatele politicii editoriale refuzul de a reflecta un eveniment politic sau altul realizat de partidele din opoziţie. Personal am trecut prin experienţa izolării mediatice totale. Au trebuit depuse eforturi colosale ca această blocadă să fie ruptă. Dar mai este de lucrat în acest sens şi aici se observă ipocrizia şi neadevărul constatărilor triumfaliste şi propagandistice despre "libertatea presei". Da, mass-media în Republica Moldova este liberă, dar, vorba poetului "... în cuşca sa", adică în limitele stabilite de patroni şi sponsori.   

Ce credeţi despre proiectul privind finanţarea partidelor înregistrat recent de Vladimir Plahotniuc?

Nu cred, deocamdată, nimic bun sau rău. Mai ales că mai există şi nişte modificări legislative complexe elaborate de un grup de lucru creat de Comisia Electorală Centrală, cu participarea experţilor naţionali şi internaţionali, care au avansat propuneri binevenite, dar a cărui promovare este tărăgănată de către Guvern, în mod inexplicabil. Cert este că în legislaţia actuală există un mecanism de finanţare bugetară a partidelor, punerea în aplicare a căruia a fost amânată de câteva ori, sub pretextul austerităţii bugetare, dar de fapt, pentru a nu avantaja opoziţia parlamentară. Consider că Parlamentul trebuie să revină la această problemă, şi cât mai curând. Până când partidele nu vor fi finanţate din bani publici, nu vom avea transparenţa mijloacelor financiare şi nici partide adevărate nu vom avea. Democraţia internă de partid este desfiinţată de dependenţa de resursele financiare utilizate pentru finanţarea partidului. Din acest considerent, niciun partid din ţară nu funcţionează ca şi instituţie. Şefii de partid fac legea, iar membrii de rând rămân ostaticii poftelor şi intereselor unui grup mic de la vârful conducerii partinice sau a unor persoane obscure ce acordă susţinere în scopuri doar de ei ştiute. Cum să edifici în aceste condiţii o societate democratică? Modificările legislative vor ajuta, dar mai importantă este dorinţa sinceră de a schimba sistemul, precum şi efectul politicilor economice promovate de guvernare, care ar putea ridica nivelul de trai al oamenilor şi ar contribui la creşterea posibilităţilor de sponsorizare politică diversificată. Dacă asta se doreşte cu adevărat prin proiectele de modificare a legislaţiei privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale - vom susţine propunerile şi vom contribui la îmbunătăţirea calităţii normative.

Dar este posibil în realitate sa faci transparente cheltuielile şi veniturile unui partid? Şi nu în ultimul rând, credeţi că societatea este interesată să ştie cine şi cât a investit?

Este foarte posibil, dacă ar exista voinţă în acest sens. Dacă politicienii mint societatea la capitolul finanţării partidelor din care fac parte, de ce am crede în promisiunile lor electorale? Prin actuala practică a finanţării partidelor se aplică un proces de corupere ab initio, fapt ce decredibilizează din start orice lider de partid, şi orice partid în ansamblu. Societatea este pusă în situaţia de a înghiţi aceste "adevăruri" şi de a le trece cu vederea. Mai sunt şi profitori, care şi-au făcut meserie din activitatea politică. Fenomenele din ultimii ani riscă să pună la baza activităţii politice doar corupţia, şantajul şi abuzul. Prin metehnele politicii de putere nu suntem mai aproape, ci mai departe de Europa şi nimeni încă nu poate estima cu certitudine încotro ne îndreptăm. Să ne dea Dumnezeu suficientă minte şi noroc pentru a putea evita prăbuşirea.

Veţi insista în continuare asupra revizuirii legislaţiei la capitolul alegerii şefului statului?

Pe data de 24 mai 2012, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a pronunţat Hotărîrea nr.7 pe marginea sesizării privind controlul constituţionalităţii unor dispoziţii ale Legii nr.1234-XIV din 22.09.2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova. Imediat după decizia Curţii, unele mijloace mass-media afiliate ori susţinătoare fervente ale partidelor aflate la guvernare s-au grăbit să declare că pretenţiile din sesizare ar fi fost respinse şi că nu există probleme de legalitate în procedura de alegere a Preşedintelui. Situaţia reală se prezintă altfel şi chiar dacă consecinţele de ordin juridic ale hotărârilor Curţii Constituţionale nu se pot referi la alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 16 martie 2012, sunt sigur că pe viitor nu vor mai putea fi tolerate abuzuri şi tertipuri legate de procesul alegerii şefului statului, iar principiul legalităţii va fi pus în capul mesei.

Constatările făcute de Curtea Constituţională în cuprinsul textului Hotărîrii nr.7 din 24.05.2012, corespund în mare parte cu argumentele invocate în sesizarea depusă de mine, dovedind dreptatea afirmaţiilor şi pretenţiilor faţă de legalitatea procedurilor de alegere a şefului statului, actualmente în vigoare.

Noi vom promova în continuare modificările legislative menite să perfecţioneze procedura alegerii Preşedintelui Republicii Moldova. Şi Parlamentul ţării şi Preşedintele Republicii Moldova, în calitatea sa de garant al suveranităţii poporului, urmează să contribuie la executarea Hotărârii Curţii Constituţionale în problema dată, asigurând astfel supremaţia Constituţiei, realizarea principiilor statului de drept, legalitatea şi constituţionalitatea procedurilor viitoare de alegere a şefului statului. Dar cel mai important, autorităţile supreme în stat trebuie să asigure proceduri morale, previzibile şi care să fie aplicate cu bună credinţă. Or, anume la asta se opun actualii deputaţi din AIE, se doreşte a păstra anume procedurile care permit abuzuri şi tergiversări.

Dl Filat speră că după o guvernare dezastruoasă să mai poată convinge oamenii să-l voteze anume pe el Preşedinte şi să aibă atunci puteri sporite, pentru a conduce ţara după bunul său plac încă un mandat.

În context, ce credeţi despre anunţul lui Vlad Filat privind necesitatea alegerii directe a preşedintelui şi investirii lui cu puteri executive?

Încearcă a se face omul vizibil. După ce a pierdut toate bătăliile politice, doreşte să se remarce măcar prin ceva. Există o problemă în viaţa politică moldovenească: adesea legile sunt făcute pentru a satisface anumite interese, de moment, fără a calcula impactul viitor. Aşa a fost modificată Constituţia în 2001, pentru că 61 de deputaţi în acea legislatură erau necomunişti şi exista speranţa că ei vor reuşi să aleagă preşedintele ţării. N-a fost să fie, în schimb societatea a primit o bombă cu efect întârziat care ne-a aruncat în cea mai îndelungată criză politică din regiune. Domnul Filat speră că după o guvernare dezastruoasă să mai poată convinge oamenii să-l voteze anume pe el Preşedinte şi să aibă atunci puteri sporite, pentru a conduce ţara după bunul său plac încă un mandat. Îl înţeleg cu greu, pentru că nu-l ştiu ca pe un om naiv. Dar, fiecare are dreptul la speranţă.

În altă ordine de idei, alegerea directă a şefului statului este un imperativ pentru a asigura echilibrul între puteri şi pentru a reda cetăţenilor dreptul de a participa la viaţa politică la modul real, nu prin reprezentanţi care ştiu să mintă frumos. Dar această schimbare trebuie complementată prin altele, cum ar fi schimbarea sistemului electoral spre unul mixt, precum şi reducerea numărului de deputaţi în Parlament. Să alegem pe cei mai buni dintre cei buni şi dacă tot trăim greu, să facem economii reale, dar nu doar prin declaraţii şi gesturi propagandistice.

Veţi continua să jucaţi pe cont propriu în politică sau totuşi examinaţi posibilitatea unor eventuale alianţe sau fuzionări a formaţiunii pe care o conduceţi cu alte partide?

În primul rând nu sunt singur. În cadrul Partidului Acţiunea Democratică avem o echipă profesionistă şi redutabilă. Sunt onorat să mă număr printre ei. Ne extindem în permanenţă. Am adoptat o strategie de consolidare a oamenilor de calitate, care înţeleg politica ca pe un act de slujire ţării şi oamenilor. Mulţi dintre ei sunt foarte dezamăgiţi de ceea ce văd în fiecare zi. Dar dezamăgirea, deşi e o manifestare omenească înţeleasă, nu este o cale şi nu poate reprezenta o opţiune de viitor. Platforma politică pe care am creat-o împreună cu colegii din Partidul Acţiunea Democratică a şi devenit deja un pol de atracţie politică pentru oamenii care mai cred în viitorul Moldovei.

În al doilea rând, discutăm cu toate forţele politice, mai ales cele parlamentare, pentru că în activitatea politică trebuie să discuţi chiar şi cu oponenţii. Despre fuzionări cred că nici nu este cazul să vorbim, iar pentru alianţe timpul încă nu a venit. Vom colabora cu cei care împărtăşesc crezul nostru politic, iar printre partidele existente este greu să identifici suporteri adevăraţi şi sinceri ai democraţiei autentice.

Ion Toma

allmoldova
Get Adobe Flash player
Arhiva: