Viorel Chetraru: Decat o suta de angajati cu salarii mici, care deschid usile cu legitimatii, mai bine sa am 10 bine platiti si integri

Viorel Chetraru

Directorul Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Coruptiei ne spune cum evolueaza cazul Oleg Voronin şi cum este sa lupti cu coruptia in Republica Moldova. De ce cazurile de coruptie in sistemul judecatoresc sunt greu de investigat, exista sau nu concurenta intre CCCEC si MAI şi de ce Viorel Chetraru crede ca libertatea unei institutii este o notiune foarte relativa aflati in interviul care urmeaza.

S-a vorbit mult despre necesitatea lichidarii, ulterior reorganizarii CCCEC la inceputul fiecarui mandat al actualei guvernari. Acum tot mai des se vorbeste despre necesitatea pastrarii CCCEC. De ce este atat de necesar CCCEC si care sunt atributiile pe care le are Centru si nu le-ar putea prelua alte organe de drept?

Obligatiile pe care si le-a asumat tara noastra in domeniul prevenirii si combaterii coruptiei vizeaza inclusiv crearea si consolidarea institutiilor specializate, abilitate cu functii distincte de prevenire si lupta cu fenomenul coruptiei. Aceste organisme, insa, trebuie sa corespunda unor criterii foarte clare.  

Din punctul nostru de vedere atributiile de combatere si prevenire a coruptiei pot fi indeplinite doar de o institutie specializata si independenta fara a fi intercalate sau comasate cu alte functii specifice altor organe de drept.

Or, autoritatile urmeaza sa asigure, in mod iminent si prioritar, independenta acestor institutii si stabilitatea in functie a angajatilor. Sunt prevederi stipulate expres in conventiile internationale la care tara noastra este parte si sunt respectate de toate tarile care au aderat la conventiile date, fiind valabile si pentru Republica Moldova.

Domeniul de prevenire si combatere a  coruptiei este foarte important pentru statul nostru, mai ales in contextul aspiratiilor de integrare europeana. Pe parcursul ultimilor ani RM a trecut prin multe etape de evaluare si monitorizare din partea unor institutii si experti internationali.

In ziua de azi, manifestarile de coruptie nu inseamna doar pretinderea banala de bani. Coruptia a luat  o alta forma care, cel mai des, se manifesta prin gestionarea frauduloasa a proceselor de achizitii publice, prin promovarea unor companii in care sunt prezente interesele celor care administreaza diferite domenii de interes public, prin tainuirea veniturilor etc. Doar o institutie cu abilitati si competente inguste, dar foarte clare, ar trebuie sa se ocupe de contracararea acestor infractiuni.

L-ati amenintat in campanie pe Sergiu Mocanu ca-l veti actiona in judecata pentru acuzatiile calomnioase.  Cum decurge cazul?

Deja, prin hotarirea de  judecata, au fost recunoscute falsurile si declaratiile denigratoare care mi-au lezat onoarea si demnitatea. Cazul a fost examinat in prima instanta si am obtinut castig pe toate capetele de acuzare.

In denumirea institutiei se mentioneaza lupta cu coruptia, iar stirile si declaratiile politicienilor abunda in acuzatii reciproce de coruptie si cazuri ramase in afara atentiei organelor de drept. In calitate de director al CCCEC puteti sa ne spuneti cum se intampla ca suntem in continuare un stat in care opinia publica suspecteaza primele persoane in stat, dar si intregi domenii, cum este de ex. cazul judecatorilor, de coruptie? Ce va impiedica sa va autosesizati cand vine vorba despre politicieni de prima mana sau judecatori, pentru ca impresia generala este ca v-ati concentrat tot mai mult pe cazuri marunte?

Declaratiile politicienilor de multe ori raman doar declaratii: fara probe sau argumente care sa le demonstreze veridicitatea. Acestia le fac in anumite imprejurari, fie in campanie sau alte circumstante, urmarind anumite scopuri de moment.

Centrul insa este o institutie care activeaza intr-un cadru procesual foarte bine determinat iar principiul de baza este respectarea prezumtiei nevinovatiei.

Din punctul meu de vedere decaratiile politicienilor nostri raman fara finalitate tot din cauza lor. Pentru ca anume dansii sunt cei care trebuie sa asigure acel cadrul legal necesar activitatii eficiente a institutiei noastre. Lucru care adesea nu se intampla.

Din acest motiv practica acuzatiilor de dragul obtinerii voturilor necesare sau altor dividente politice, trebuie sa  ramana in trecut.
Cat am vorbit despre necesitatea implementarii mecanismului de control al conflictului de interese, a veniturilor si cheltuielilor demnitarilor? Foarte mult. Ani de zile. Fiindca acestea sunt domeniile unde trebuie sa-si concentreze atentia si interesele politicieni, spre perfectionarea legislatiei. Daca nu vom avea aceste carente, nu vom avea invinuiri. Iar Centrul nu va trebui de fiecare data sa se scuze pentru imperfectiunea cadrului legal.

Ce tine de marii rechini. CCCEC se autosesizeaza pe toate semnalele si ele se examineaza in conformitate cu legea. Tema coruptiei in justitie a fost dintotdeauna una primordiala. De ce nu avem pana acum nici un judecator documentat? Pentru ca acestia au o imunitate fara precedent. Pentru a intreprinde actiuni in privinta lor trebuie urmata o procedura mai complicata. Centrul trebuie sa sesizeze procurorul, procurorul - Procurorul general,  Procurorul general - Consiliul superior al Magistraturii care pune la vot: sa permita sau nu organului de urmarire penala sa intreprinda masuri impotriva judecatorului. Si cum tara noastra e una mica si peste tot sunt colegi, cumetri, neamuri si vecini, orice initiativa se egaleaza cu zero chiar de la inceput.

Eu am mai spus ca am avut doua cazuri cand am solicitat permisiunea de a intreprinde actiuni in privinta unor magistrati. Stiti cu ce s-a terminat? Cu nimic.

Cum evolueaza apropo cazul lui Oleg Voronin?

Investigatiile acestui caz dureaza deja un an si jumatate. Urmarirea penala s-a axat pe doua aspecte: verificarea faptelor expuse in ziarul "Timpul" sub aspectul evaziunii fiscale a unor intreprinderi despre care se vorbea ca sunt patronate de catre Oleg Voronin si spalare de bani.

Ofiterii Centrului au intreprins un sir de masuri in vederea stabilirii provenientei mijloacelor banesti de pe cardurile subiectului. Am mizat foarte mult pe informatia care urma a ne fi prezentata din strainatate. La comisiile noastre rogatorii am primit raspunsuri evazive, iar intr-un caz ni s-a refuzat in general prezentarea informatiei.

Am investigat si legatura dintre evaziunea fiscala comisa de unii agenti economici si aparitia misterioasa a unor sume pe cardurile lui Voronin. Probe directe inca nu au fost depistate.
Totodata continua cercetarile in privinta unor agenti economici care, se presupune, ca au comis evaziune fiscala.

Cat priveste tragerea la raspundere  penala a lui Oleg Voronin , de nenumarate ori am reiterat faptul ca evaziunea fiscala a persoanelor fizice nu constituie in RM infractiune.
Totodata CCCEC a expediat organelor fiscale materialele privind veniturile si cheltuielile cetateanului Oleg Voronin . Ca rezultat, fiscul i-a calculat 1 milion de lei  in calitate de impozit si inca circa 2 milioane lei amenzi si penalitati.

Insa contribuabilul Oleg Voronin a atacat decizia organelor fiscale pana in Curtea Suprema de Justitie. Din informatia de care dispunem, Curtea a anulat decizia fiscului privind incasarea amenzilor si penalitatilor, mentinand obligatiunea de a achita doar impozitele.

Avand in vedere rezonanta cazului, Centrul a insistat asupra introducerii evaziunii fiscale a persoanelor fizice in Codul penal.

Consider necesar de a mentiona in acest context ca problema de baza in asemenea cazuri consta in prezumtia legalitatii proprietatii, consfintita in Constitutia RM. Aceasta presupune ca organelor de drept le apartine sarcina de a demonstra ilegalitatea proprietatii persoanelor. Avem mari probleme la acest capitol atunci cand este vorba despre proprietatile de lux a unor rude ale functionarilor.

Atunci multa lume a considerat ca Voronin jr a cazut victima a schimbarii regimului politic. Chiar de ce el si de ce imediat dupa schimbarea puterii?

A fost o autosesizare  la investigatia  ziarului "Timpul".

Ati facut senzatie spunand ca depindeti de persoanele care v-au numit in functie. Credeti ca in acest fel reusiti sa va aparati de imixtiune in treburile institutiei? In general cum ar fi posibil intr-o tara atat de mica sa fie cineva liber sa lucreze fara a fi suspectat ca ar avea relatii speciale cu un politician sau altul?

Libertatea este o notiune foarte relativa.  Si, cu siguranta, este foarte dificil sa asiguri independenta unor institutii cum este Centrul. Cu toate acestea, eu voi ramane pe pozitia pe care am enuntat-o si insist ca pentru asemenea autoritati independenta este o conditie sine quo non. Oamenii aflati in serviciul public, indiferent de sarcinile si atributiile functionale care stau in fata lor, trebuie sa se ghideze de un principiu general valabil pentru toti: ei se afla in serviciul Patriei, slujesc cetateanului si interesului public.

Noi de aceasta si suntem acolo unde suntem. Nu toata lumea intelege ce este prioritar in activitatea unui slujbas.

Cum evolueaza lucrurile in cazul ofiterului dvs impuscat in cap in timpul operatiunii?

Dosarul penal este gestiunea procuraturii si orice as spune eu ar putea fi calificat ca imixtiune in urmarirea penala, iar atitudinea noastra, cu siguranta, este una subiectiva.
Noi ne-am expus asupra cazului si avem un raspuns simplu. Am decorat ofiterul nostru pentru curajul si profesionalismul lui. Cred ca e clar. Si cu asta am spus totul. Important e ca el sa se recupereze si sa revina in randurile noastre. 

Dupa acest caz, opinia publica a observat ca exista un fel de competitie intre institutia pe care o conduceti si MAI, vreau sa spun ca daca un politist este banuit de implicare intr-un caz investigat de CCCEC, atunci neaparat la scurt timp apar informatii despre colaboratori ai CCCEC suspectati de ilegalitati. Noua jurnalistilor ne place aceasta situatie, dar cat de productiva este pentru dvs, mai ales ca veniti din MAI?

Nu exista nici un fel de rivalitate. Fiecare isi vede de treaba. Ministerul de interne se ocupa de mentinerea ordinii publice si combaterea criminalitatii, iar Centrul lupta cu coruptia si infractiunile economice. Nu ne intercalam in competente, nu avem de ce sa concuram. Ar fi absurd, din moment ce scopul institutiilor de drept este asigurarea suprematiei legii.

Cat despre a doua parte a intrebarii, pot sa va spun ca in 9 ani avem doar cazul gardianului retinut. Am spus ca il regretam si il condamnam. Deja este eliberat din functie. Si asa vom proceda cu fiecare dintre cei care o sa loveasca in imaginea institutiei si a angajatilor nostri.

In acest sens suntem gata sa colaboram cu toti: cu politistii, cu procurorii cu oricine care ne va ajuta sa curatim de uscaturi institutia care trebuie sa aiba o prestatie fara cusur si o tinuta morala de invidiat. Pana la urma, cetateanul trebuie sa ne dea nota.

Activitatea organelor de drept nu este un spectacol, iar politicienii trebuie sa-si puna intrebarea cat mai des:  ce se intampla la noi in societate. De ce oamenii din serviciul public ajung sa incalce legea.
Din acest considerent, statul trebuie sa se gandeasca sa ofere un sistem de garantii, ca acestia sa se concentreze asupra serviciului si nu asupra "ce voi duce seara copiilor acasa". Un ofiter tanar este supus zilnic tentatiilor, pentru ca nu are un spate bine asigurat din toate punctele de vedere.  Eu care am activat in Ministerul afacerilor interne  cunosc din interior problema. Un poliţist asigurat este unul mai puţin expus. Eu as prefera ca, in locul a 100 de angajaţi cu salarii mici, care deschid uşile cu  pistoale şi legitimaţii,  să am zece cu un salariu şi o protecţie socială garantată care le va oferi un spate asigurat.

Ion Toma