Decizia Curţii Constituţionale (CC) cu privire la recunoaşterea rezultatelor referendumului cu privire la alegerea directă a şefului statului nu are nevoie de confirmarea ulterioară a Parlamentului.
După cum relatează agenţia INFOTAG, despre aceasta declarat preşedintele CC Dumitru Pulbere la emisiunea Seara Tîrziu de la postul Prime. Anterior, preşedintele interimar Mihai Ghimpu spunea că după anunţarea rezultatelor referendumului şi validarea lor de CC, Parlamentul urmează să confirme aceste rezultate.
"După finisarea referendumului Comisia Electorală Centrală va face totalurile alegerilor şi va transmire rezultatele la CC. Curtea validează alegerile şi din acel moment modificările art. 78 intră în vigoare – fără procedura parlamentară", a spus Pulbere.
El a precizat că, redacţia şi conţinutul articolului modificat vor fi aşa după cum au fost în proiectul de lege al grupului de deputaţi care au înaintat această iniţiativă.
Preşedintele CC, a anunţat de asemenea că răspunsul la întrebarea dacă fostul preşedinte Vladimir Voronin are dreptul de candida la funcţia de şef al statului deja în cadtrul votului direct, va fi clar pe 3 august. Anume la această dată este planificată şedinţa CC la care va fi tălmăcit art. 80 al Constituţiei, care, în actuala redacţie, intrezice unei persoane să ocupe funcţia de preşedinte mai mult de două mandate consecutiv.
În particulat, Curtea urmează să explice, dacă mandatul deţinut de preşedintele interimar Mihai Ghimpu poate fi considerat un mandat complet de preşedinte.
Pulbere nu cunoaşte de ce solicitarea cu privire la interpretarea acestui articol a venit nu de la PCRM, dar de la Alianţa pentru Intergare Europeană, şi în particular de la deputatul AMN, Ion Pleşca.
"Nu am idee de ce nu comuniştii, dar Alianţa s-au adresat cu această solicitare. Nu pot comenta această chestiune", a spus Pulbere.
Preşedintele CC, a anunţat de asemenea că Curtea a elaborat un poriect de lege cu privire la modificarea componenţei nominale a judectorilor CC. Cu toate acestea Curtea nu-l va putea prezenta Parlamentului, deoarece nu dispune de dreptul de a veni cu iniţiative legislative. "Putem transmite acest proiect oricărui deputat, care va dori să înainteze această iniţiativă", a dat asigurări Pulbere.
Proiectul presupune că în componenţa CC vor intra nu şase, ci nouă membri. Principiul de înaintare a candidaturilor va fi acelaşi, proporţional din partea puterilor legislative, executive şi judecătoreşti.
Pulbere a anunţat că în prezent, CC activează în componenţa a cinci judecători, deoarece pe 16 mai, celui de-al şaselea judecător, înaintat de Guvern, ia expirat mandatul, iat în scurt timp Cabinetul de Miniştri va trebui să soluţioneze chesiunea unei noi candidaturi.
Comentînd decizia CC cu privire declararea neconstituţionalităţii decretului preşedintelui interimar cu privire la "ocupaţia sovietică" şi argumentul lui Mihai Ghimpu că sintagma "regimul ocupaţiei sovietice" se conţine în Declaraţia de independenţă a Moldovei, Pulbere a precizat că, Constituţia ţării a intrat în vigoare în 1994, la cîţiva ani de la declararea independenţei.
"În Constituţia Moldovei nu găsim aceste sintagme din Declaraţia de independenţă, iar decizia CC s-a bazat în exclusivitate pe prevederile legii supreme a statului", a spus Pulbere, precizînd că la momnet nu doar în Constutuţie, dar nici într-o lege nu există noţiunea "regimul ocupaţiei sovietice".
În legătură cu argumentul că anterior, preşedintele semna decrete similare (de exemplu cu privire la sărbătorirea zulei victoriei asupra fascismului), Pulbere a spus că acestea se bazau pe decizii ale Parlamentului. "În cazul în care decizia lui Mihai Ghimpu era precedată de decizia Parlamentului, atunci decizia CC putea fi alta", a spus Pulbere.