Specialiştii Agenţiei Naţionale Arheologice au descoperit în aceste zile pe moşia satului Zamcioji, r-nul Străşeni, un complex arheologic vechi de aproximativ 1600 de ani.
Directorul Agenţiei, Vlad Vornic, care coordonează investigaţiile arheologice, a relatat corespondentului „INFOTAG” că săpăturile au demarat după ce muncitorii şi directorul firmei „Codru ST” SRL, Ion Chilianu, au informat arheologii că în rezultatul săpăturilor de amenajare a unui iaz s-au descoperit multe fragmente de vase de lut şi oase de animale.
„Potrivit Legii pentru protecţia patrimoniului arheologic, finanţatorii lucrărilor de amenajare a iazului sunt obligaţi în asemenea cazuri să solicite o cercetare de salvare a patrimoniului arheologic. În conformitate cu prevederile aceleiaşi legi, investitorul trebuie să susţină financiar şi cercetarea arheologică. Lucrările de amenajare a iazului au fost stopate până când nu vor fi finalizate lucrările de salvare a patrimoniului arheologic”, a spus directorul Agenţiei.
Sursa citată a menţionat că după două zile de săpături există suficiente elemente care să demonstreze că este vorba despre o aşezare reprezentativă din epoca romană târzie (sec. IV d.Hr.) aparţinând culturii Sântana de Mureş-Cerneahov.
„Investigaţiile arheologice se desfăşoară în capătul vestic al iazului în curs de amenajare, fundul căruia se află la adâncimea de peste 5-6 metri de la suprafaţa actuală a solului. În rezultatul cercetărilor au fost identificate două complexe adâncite (dintre care unul reprezintă probabil o fântână) şi descoperite numeroase resturi faunistice şi fragmente ceramice de factură Sântana de Mureş-Cerneahov şi romane de import, precum şi lemn, sub forma unor grinzi, unele foarte bine conservate. Excepţional este şi faptul că a fost depistată şi o unealtă de tipul unei vâsle, păstrată relativ bine, datorită faptului că zona este una mlăştinoasă, cu multe izvoare. Or, după cum se ştie, în apă lemnul se păstrează foarte bine”, a spus Vlad Vornic.
Arheologul susţine că de fapt este vorba despre o descoperire unicat pentru spaţiul pruto-nistrean, întrucât asemenea vestigii şi complexe pe teritoriul Republicii Moldova nu au mai fost semnalate până în prezent.
„Pentru această perioadă istorică cunoaştem o singură analogie peste Prut, în localitatea Ghermăneşti (jud. Vaslui, România), unde s-au identificat urmele unei fântâni vechi de 1600 de ani. Fântâna era căptuşită cu grinzi din lemn dispuse orizontal şi vertical, descoperindu-se şi o găleată de lemn şi mai multe căni de lut”, a spus specialistul.
Potrivit directorului Agenţiei, lucrările arheologice de la Zamcioji vor continua, iar în rezultatul acestor săpături toate datele arheologice şi materialele recuperate vor fi valorificate din punct de vedere ştiinţific şi muzeistic.