Curtea Constituțională a stabilit că modificările operate de către Parlament la procedura de alegere a șefului statului sunt constituționale. Decizia a fost anunțată în urmă cu câteva minute de către magistrații Înaltei Curți.
Totodată, Curtea a declarat neconstituțională sintagma „precum și în cazul altor impedimente care fac imposibilă desfășurarea alegerii pentru funcția de președinte al Republicii Moldova”. Ununl dintre magistrați a avut o opinie separată de cea a colegilor săi.
Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Amintim că deputatul neafiliat, Mihai Godea, a sesizat Curtea Constituțională privind legalitatea modificărilor operate de majoritatea parlamentară în procedura de alegere a șefului statului.
Deputatul Mihai Godea a acceptat decizia Curții Contituționale, însă rămâne pe poziția că noile amendamente la procedura de alegere a șefului statului trebuie să fie înlăturate. „Este decizia Curții. Dacă am merge și noi după traiectoria politicienilor noștri am spune că Curtea Constituțională a fost influențată, dar nu o să spunem asta. Prin hotărârea sa, Curtea a demonstrat că Constituția este pe deplin aplicabilă. Toate tertipurile, toată pălăvrăgeala de doi ani și jumătate a fost inutilă pentru că, până la urmă, în baza Constituției Republicii Moldova a fost ales președintele”, a subliniat acesta după ce a fost pronunțată decizia Curții.
Totuși, legiuitorul insistă că procedura a fost „viciată”. „Și Curtea a recunoscut unele elemente neconstituționale printre motivele amânării procedurii de alegere a președintelui Republicii Moldova. Noi vom insista în continuare pe cale parlamentară - există proiectul 316, există angajamentul Alianței, vom vedea cum vor proceda deputații. Noi considerăm că procedura este destul de stufoasă și ultimele amendamente la procedură trebuie eliminate”, a menționat Godea.
Godea a solicitat Înaltei Curți să se pronunțe vizavi de prevederile legislației actuale care permit Parlamentului să amâne procedura de alegere a şefului statului, pe motivul neînregistrării candidaţilor, sau în cazul în care la procedură participă mai puţin de 61 de deputaţi.
Amintim că în ajunul scutinului din 16 decembrie, deputații AIE au modificat procedura de alegere a președintelui. Astfel, se consideră că alegerile nu au avut loc și procedura începe de la zero în cazul în care la ea participa mai puțin de 61 de deputați sau în cazul în care în cursă nu s-a înregistrat niciun candidat, așa cum s-a întâmplat la 18 noiembrie 2011.
Godea a criticat modificările și a depus o sesizare în acest sens la Curtea Constituțională. De asemenea, acesta a înaintat în Legislativ un proiect de lege care prevede că candidatul la funcția de șef al statului trebuie să aibă susținere a cel puțin 5 deputați și trebuie să prezinte declarația de interese și cazierul judiciar. În cazul în care în cursa prezidențială nu a fost înregistrat niciun candidat, se anunță alegeri repetate, la fel ca și în cazul în care la ședință participă mai puțin de 61 de deputați. Pentru violarea secretului votului, deputatul urmează a fi sancționat cu până la 50 de unități convenționale.
Însă, deși liderii AIE au semnat cu Godea un acord prin care se obligă să modifice procedura de alegere a șefului statului în baza proiectului de lege al deputatului neafiliat, documentul așa și nu a fost examinat în Parlament. Deputații au convenit să formeze un grup de lucru pentru a ajunge la o formulă de compromis.