Bloguri

Mihai BologanModelul de colaps pentru Republica Moldova

30 mai 2012, 9:30 imprimare copiază link-ul Link-ul a fost copiat in change bufer
Mihai Bologan

Mihai Bologan

Analist economic

Cu acest articol nu vreau să afirm că Republica Moldova va înceta existența sa ca stat

13 condiții valabile și pentru URSS

Recent am privit un documentar, din 8 episoade, ce descria modul în care URSS s-a destrămat. Puteți căuta filmul "SSSR – Krușenie" (aici episodul 1) ca să vedeți despre ce e vorba. Am fost suprins să aflu mai multe motive care au dus la destrămarea "imperiului răului" (cum a fost numită de Reagan). Unele din motive au fost din exterior, cu susținerea directă a SUA, dar și mai multe au fost din interior. Privind acel film, am înțeles că multe dintre "simptomele" de care suferea URSS în anii 80, le are chiar acum Republica Moldova. Voi face o paralelă între URSS din anii 1988-1991 și ceea ce este acum Republica Moldova.

1. Dependența economiei interne de factori externi, într-o măsură foarte mare.
URSS avea o economie planificată pe interior, fără mecanisme de piață care să funcționeze. În același timp, funcționarea acestui gigant economic depindea în măsură foarte mare de exporturile de petrol. Prețul la petrol era determinat de mecanisme de piață: cerere vs. ofertă. Cu suportul SUA și a intervenției Arabiei Saudite, încasările din exporturi ale URSS scădeau cu zeci de miliarde dolari în fiecare an. Republica Moldova are mecanisme de piață funcționale, dar economia fragilă depinde tot de exterior, în acest caz – de volumul de remitențe primite. Remitențele permit creșterea consmului, acoperirea deficitului balanței comerciale, creșterea veniturilor populației.

2. Ignorarea problemei naționale.
Unul dintre motivele interne ce a dus la destrămarea URSS era interzicerea auto-identificării popoarelor, ce includea interzicerea folosirii limbii materne în public și în instituțiile de stat, portul național, afișarea unor obiceiuri naționale în public. Totul era permis, doar că acasă. În Republica Moldova, doar un partid vorbește despre problema națională, restul preferînd să opereze cu termeni ca limba moldovenească și să ignore diferențele între etnii.

3. Crearea unei națiuni artificiale.
În URSS exista un singur popor – cel sovietic. În Republica Moldova se încearcă a fi creată o națiune – cea de moldoveni, deși etniile de ruși, ucraineni, găgăuzi și bulgari nu se identifică cu această națiune.

4. Separatism.
În ultimii ani, URSS nu mai controla situația din republicile baltice, caucaziene și chiar din Asia Centrală. Treptat, aceste republici s-au desprins definitiv, sub presiunea internațională, dar și din cauza situației economice dezastruoase din URSS, ce nu permitea rușilor o intervenție militară de proporții. În Republica Moldova, 5 raioane și 2 municipii, de facto, nu se supun conducerii centrale, deși, de jure, fac parte din Republica Moldova. Populația și conducerea UTA Găgăuzia nu împărtășește aceleași viziuni de politică externă cu conducerea de la Chișinău. Municipiul Bălți și alte cîteva consilii raionale în mod sistematic declară nesupunere față de autoritățile centrale.

5. Creșterea economică ce nu corespunde nivelului de trai al populației.
Deși URSS era o putere politică și militară mondială, nivelul de trai al populației era mult sub cel al țărilor din Occident. În perioada de agonie a URSS, nivelul de trai a ajuns să fie unul de supravețuire la limită, în magazine fiind cozi interminabile la produse de primă necesitate, care erau și ele deficitare. Republica Moldovaînregistrează nivele înalte de creștere economică, comparativ cu țările din UE, dar acest lucru, practic nu se reflectă asupra bunăstării populației. Ritmul de mărire a salariilor abia acoperă nivelul inflației.

6. Lupta cu consumul de alcool.
În URSS, la mijlocul anilor 80 s-a creat o situație în care oamenii, fiind deprinși să facă doar ceea ce li se spune și să nu-și bată capul de alte chestii, au început să bea și mai mult. În 1985, Gorbaciov a introdus Legea Prohibiției, ceea ce a atras un val de proteste și de nemulțumire din partea populației. Legea n-a fost eficientă, iar încasările la buget au scăzut, din cauza că o bună parte din ele reprezentau vînzările de votcă. În Republica Moldova, din cîte am aflat din presă, se interzice vînzarea produselor alcoolice după ora 22:00. În același timp, după un top actualizat, moldovenii consumă în mediu 18 litri de alcool etilic în fiecare an, fiind cea mai bețivă nație de pe glob (vezi ).

7. Un lider slab.
URSS a fost condus în ultimii ani de către un lider reformator, dar care n-a avut suficientă putere și susținere pentru a schimba mentalitatea oamenilor și pentru a moderniza URSS. Influența lui Gorbaciov a început să scadă brusc începînd cu 1986, odată cu primele conflicte în republicile unionale, pînă a ajuns în situația că era președinte a unei țări care nu mai exista. Republica Moldova nici măcar nu are un lider, iar despre influența actualului președinte nici nu vreau să comentez.

8. Aparat birocratic ce se opune reformelor.
În URSS, Gorbaciov după ce a început Perestroika, și-a dat seama că n-are cu cine lucra. Oamenii din teritoriu erau birocrați, lipsiți de inițiativă și conservatori. Șefii întreprinderilor de stat în loc să se gîndească la creșterea eficienții, cereau în continuu bani din buget. Altă elită de reformatori, Gorbaciov n-avea și nici n-avea de unde să aibă, deoarece toți oamenii cu inițiativă erau pedepsiți, persecutați, închiși sau exilați. În Republica Moldova nu mai faci deosebire între un birocrat din perioada sovietică și un birocrat tînăr, dar îmbătrînit ca mentalitate. Uneori birocrații tineri sunt mai "răi" decît cei bătrîni. Majoritatea tinerilor ce intră în instituțiile publice se adaptează sistemului, devenind parte din el, în loc să aducă un suflu nou și să facă parte din noua elită reformatoare.

9. Direcție utopică de dezvoltare a țării.
Dacă dezvoltarea URSS avea ca scop final construirea comunismului utopic, atunci dezvoltarea Republicii Moldova are ca scop integrarea în Uniunea Europeană. Despre comunism putem spune că e ceva teoretic, dar care nu a fost aplicat în nicio țară, deci nici măcar nu putem avea cel mai simplu exemplu cînd un astfel de sistem a fost viabil. Despre integrarea Moldovei în UE putem spune că suntem la fel de integrați ca și acum 10 ani. Spre deosebire de comunism, Moldova are exemplul altor țări care au ajuns în UE, dar ce ne facem să credem că noi suntem mai aproape de Europa acum, față de acum 10 ani? Sau ce ne facem să credem spusele președintelui Timofti că peste 7-8 ani vom fi în UE? Croația, o țară care de ani buni bate la ușa UE, va adera abia în 2013 și are în prezent un nivel de dezvoltare economic net superior Republicii Moldova. Poate totuși în 27-28 de ani vom ajunge? Sau vom urma calea URSS care nici n-a ajuns în comunism?

10. Limitarea deplasării persoanelor.
Cetățenii URSS nu puteau să se deplaseze liber peste hotare și nici chiar pe teritoriul URSS. Multe orașe erau închise pentru vizitatorii interni. Ca de exemplu: Ungheni. Cetățenii Republicii Moldova, de asemenea, au posibilitatea să circule în Siberia fără vize, chiar și în Vladivostok, dar pentru a ajunge în România, SUA și majoritatea țărilor din lume, moldovenii trebuie să stea la coadă pentru vize. Chiar și în interiorul țării, cetățenii RM trebuie să completeze niște formulare pentru a trece prin Transnistria sau chiar de a plăti pentru a sta pe acel teritoriu mai mult de 3 zile.

11. Populația nu dorește să locuiască în acest stat.
Din  componența URSS plecau republici întregi cu cetățeni care nu mai doreau să facă parte din URSS. Nici rușii din RFSSR nu mai doreau să existe URSS. În rezultat, populația țării a scăzut de la 290 de milioane (1990, URSS) la 148 de milioane(1990, Rusia). Populația Republicii Moldova a scăzut efectiv de la 4.3 milioane (1990) pînă la 3.5 milioane (2010, fără populația din Transnistria), printre care circa 500 de mii nu sunt prezenți în țară. După 1990, circa 100 de mii de persoane au plecat definitiv din țară. Din cei cca. 3 milioane rămași efectiv, mulți dețin dublă cetățenie.

12. Lipsa spiritului antreprenorial.
În URSS era interzis să ai o activitate antreprenorială. Agenții KGB aveau grijă ca niciun cetățean să nu înceapă o afacere, să nu acumuleze capital sau să-și permită ceva ce era considerat lux. Cu timpul, oamenii au uitat ce înseamnă spirit antreprenorial, cum să faci un ban, cum să lucrezi mai eficient, cum să fii mai productiv, cum să diminuiezi costurile ș.a.m.d. În Republica Moldova, antreprenoriatul e destul de primitiv, în majoritatea cazurilor fiind vorba de cumpărarea unor lucruri ieftine din China sau de la kilometrul 7 și vinderea lor la prețuri mai mari. Puțini se aventurează să înceapă o activitate productivă, iar statul are grijă să-ți pună bețe în roate. Puțini încearcă să creeze cooperative de producție, punînd împreună mai multe active pentru a putea produce la costuri mai mici și de a cîștiga cu toții. Spre deosebire de URSS, în Republica Moldova sunt și antreprenori de succes, dar în general e greu să începi ceva de la zero, că te "mănîncă," în primul rînd, dobânda la credit, raportarea statistică și fiscală, impozitele, apoi controalele și diferite permise ce trebuie obținute ș.a.

13. Prioritatea nr.1 a bugetului.
În URSS oamenii aveau bani, dar nu-și puteau procura bunuri de lux, apoi și cele de primă necesitate erau un deficit. În același timp, potențialul militar al URSS era cel mai mare din lume. URSS deținea cele mai noi tehnologii militare, puteau distruge de cîteva ori globul cu bombele atomice, 5 milioane de soldați erau gata de lupă în orice moment… Și asta deoarece cea mai mare parte a bugetului URSS se ducea pe armată. Chiar și așa, războiul din Afganistan a demonstrat că armata URSS nu e eficientă și întărit și mai mult respingerea URSS de către Occident. În Republica Moldova, o foarte mare parte din buget se duce pe educație. Și vă dau doar un exemplu despre cît de neeficient e acest sistem în RM: am întîlnit în Boston un tînăr moldovean ce a abolvit MIT – cea mai prestigioasă universitate tehnică din lume, din vară el va lucra pentru Microsoft, e un băiat foarte deștept. Întrebarea e: cît a investit RM în el și ce folos că a ajuns unul din cei mai buni în lume în domeniul său, dacă Microsoft l-a luat aproape gratis, iar Moldova nu va putea beneficia de el? Sau, dacă ar fi rămas în RM, ce oportunități de dezvoltare profesională ar fi avut el?

Concluzie:
Nimeni n-a crezut că URSS se poate destrăma, dar acest lucru s-a întîmplat. Cu acest articol nu vreau să afirm că Republica Moldova va înceta existența sa ca stat. Am adus 13 exemple, care mi s-au părut mai concludente, despre lucruri foarte grave ce se întîmplă în Republica Moldova. Aceste 13 lucruri negative, au distrus o țară-mamut, poate ele nu vor distruge o țară-pitic, dar atît timp cît ele există, această țară nu poate să se dezvolte. În cel mai bun caz, trăim într-o stare de stagnare și nu văd cum am putea acum ieși din ea. Nu-s eurosceptic ca Președintele Parlamentului RM, dar încerc să analizez la rece ceea ce se întîmplă în prezent în RM. De asemenea, nu-s istoric, de aceea toate argumentele mele privind URSS sunt culese din acel film, iar ceea ce am afirmat despre Republica Moldova, poate fi ușor demonstrat prin date statistice.

Get Adobe Flash player

Bloguri - Economic

Arhiva: