Bloguri

Stefan GrigoritaRedimensionarea Intereselor Republicii Moldova în Spațiul Post-Sovietic

12 iulie 2012, 10:13 imprimare copiază link-ul Link-ul a fost copiat in change bufer
Stefan Grigorita

Stefan Grigorita

Locul Republicii Moldova, în relaţiile cu statele spaţiului post-sovietic, este de a juca rolul punţii de legătură, atâta timp cât va fi necesar.

Interesul naţional

Interesul naţional este un fenomen greu de definit, iar încercarea unui stat de a-şi defini acest aspect consumă eforturi atât din partea academicienilor, politicienilor şi chiar a populaţiei, abordând problema din punct de vedere al unui stat precum este Republica Moldova. Concepţia de interes naţional a intrat în cadrul ştiinţei relativ recent, abia în secolul XX, anii 30, ulterior Morgenthau, după cel de-al doilea război mondial, a caracterizat noile controverse legate de acest subiect drept "noile dezbateri splendide". 

Contururile interesului naţional, şi anume aspectul exterior al interesului naţional sânt determinate de idealul care reflectă valorile societăţii respective, în mare parte,  însă imperativul autoconservării joacă totuşi un rol important, întrucât sunt anumiţi parametri ce ne face să determinăm că statul nu este în stare să-şi asigure independenţa şi securitatea. Printre cei care au abordat acest subiect de-a lungul timpului au fost teoreticienii americani precum K.Waltz, W. Lippman, E. Frerniss, G.Kennnan, H. Morgenthau. De asemenea, la această concepţie au contribuit şi savanţii francezi precum R. Aron, J. B. Duroselle, R. Debre precum şi alţii.
Astfel, Conceptual, interesul naţional se referă în primul rând la:

  1. Statul reprezintă o comunitate, iar cât timp această comunitate persistă, interesele acelui stat vor rămâne neschimbate. Prin urmare, interesele sunt ale comunităţii care este în cadrul unui stat, şi nu ale statului.
  2. Interesele naţionale sunt scopuri ale acelei comunităţi. 
  3. Interesul naţional reprezintă un bun naţional al acelei comunităţi.
  4. Nu există duşmani permanenţi, nici prieteni sau aliaţi permanenţi ai unei comunităţi, există doar interesul acelei comunităţi, şi deja alţi actori, care pot fi la un moment al istoriei duşmani, la alt moment prieteni sau aliaţi ai acestora.

La toate acestea se poate adăuga faptul că în cazul unui stat puternic, interesele naţionale vor avea o desfăşurare geografică fie zonală, fie regională, continentală sau mondială, deci o direcţie cât de cât ofensivă, iar în cazul unui stat mai mic, va avea o valoare, o direcţie defensivă, orientată în primul rând pe supravieţuirea ca stat.

Interesul naţional şi Politica externă

Mecanismul amplu al politicii externe este direcţionat spre satisfacerea năzuinţelor poporului, sau mai bine spus colectivului de cetăţeni ai unui stat. Acolo unde dictează nevoile cetăţenilor, acolo va merge şi direcţia politicii externe. Relaţiile interstatale au avut mereu ca substrat anumite interese cele militare, geostrategice, economice, politice. Principala modalitate însă de realizare a acestor interese, devenite interese naţionale pentru o parte din state care manifestă tendinţe de supraputeri sau de state influente pe arena internaţională a reprezentat formularea unei politici externe de bună calitate. Statele au depus eforturi în implementarea politicilor sale externe, toate direcţionate cu scopul realizării interesului naţional, conform ideilor propuse la etapa actuală de către Cuncil of Foreign Relations.

Conceptul de "politică externă" trebuie privit, în opinia lui A. Burian în coordonate mai desfăşurate, dacă avem scopul de examinare a izvoarelor interne, a instrumentelor şi modelelor de realizare. Pentru că setul acestor componente este receptiv la schimbări în timp şi poate influenţa caracterul activităţii statului substanţial.

Examinândfenomenul interesului naţional reflectat în politica externă a statului am putea scoate in evidenta că politica externă este aspectul instituţional al realizării interesului naţional al unei comunităţi. Cu cât mai determinant este consolidat interesul naţional cu atât mai determinantă şi concretă vor fi acţiunile unui stat pe arena internaţională, deoarece anume prin politica externă interesul naţional va căpăta aspectul real al acestora. Prin urmare, politica externă este determinată:

  1. Interesul comunităţii, de specificul, cultura şi mentalitatea unei comunităţi.
  2. De profesionalismul şi metodele de funcţionare a instituţiilor responsabile de promovarea politicii externe a unui stat. Dar mai ales de
  3. Personalităţile şi funcţionarii implicaţi direct atât în guvernarea unui stat, cât şi cei care sunt direct responsabili de promovarea politicii externe a unui stat.

Politica externă, funcţionează direct pe traseul: Comunitate - interesele comunităţii - liderii comunităţii - instituţiile comunităţii – Politică externă.

Interesul Naţional al Republicii Moldova, şi spaţiul Postsovietic.

De la declararea independenţei Republicii Moldova, şi până în prezent, populaţia Republicii Moldova a trebuit mereu să depună eforturi de a-şi realiza anumite interese,  de la început s-au depus eforturi de consolidare a  independenţei, iar ulterior o dată cu evoluţia evenimentelor au apărut o serie de alte cerinţe de bază ale populaţiei, care au trebuit să fie reflectate în ceea ce poate fi recunoscut ca interesul naţional, deşi sunt anumite îndoieli din partea altor pături ale societăţii, inclusiv specialişti în relaţiile internaţionale. Principala concepţie a interesului naţional a etapei iniţiale o dată cu declararea independenţei a fost de a căpăta recunoaşterea internaţională şi de a forma o reţea de relaţii diplomatice cu statele-cheie care vor aduce un aport serios în direcţia dezvoltării Republicii Moldova pe viitor. 

Republica Moldova se află într-o situaţie similară cu mai multe state din spaţiul post-sovietic. În faţa Republicii Moldova se pot vedea din punct de vedere a democraţiei şi progresului european exemple de succes – Ţările Baltice, şi bineînţeles exemple de evitat precum cel al Republicii Belarus, Ucrainei sau Federaţiei Ruse, şi altor state din fostul spaţiu al Uniunii Sovietice,  unde democraţia, libertatea presei şi libertatea de exprimare în general precum şi anumite aspecte economice sunt într-o stare care alertează opinia publică internaţională.

Totuşi, pe lângă factorii principali care au stat la baza orientării politicii externe, principalul lucru care a provocat oscilaţiile în politica externă a Moldovei a fost îmbunătăţirea sau înrăutăţirea relaţiilor cu Federaţia Rusă, dacă ar fi să privim la toate aspectele politicii externe ale Republicii Moldova. Oricât de mult nu s-ar nega, dependenţa Republicii Moldova de spaţiul post-sovietic este mult prea mare ca să fie ignorată. În acest context cercetarea impactului intereselor Republicii Moldova în spaţiul post-sovietic vine ca o completare a actualităţii lumii contemporane, şi mai ales de conştientizare a realităţilor departe de discursurile populiste ale liderilor politici. 

Relaţiile cu statele din spaţiul post-sovietic pentru Republica Moldova în contextul realizării interesului naţional au avut un specific în ultimii 20 de ani mai mult de subordonare decât de participare activă şi entuziasm.

Deşi noi ne-am integra în comunitatea Europeană, instituţional, politic, economic, cultural, ideologic, indiferent de gradul de integrare, o să facem parte dintr-o comunitate, care energetic depinde tot de Europa de est, iar în condiţiile noului mileniu, când lupta pentru resursele energetice este deosebit de dură şi are loc la diferite nivele, nu putem spune decât că Republica Moldova va ajunge în final tot la regiunea de Est a Europei, întrucât marile ţări industrializate din vest, tot acolo vor trage într-un final. Astfel, analizând relaţiile recente între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă, putem observa cu uşurinţă că de fapt liberalizarea Regimului de vize pentru cetăţenii F.R. este o concesie din partea Uniunii Europene pentru avantaje în domeniul energetic de la Federaţia Rusă, oricât de mult unii experţi ar nega acest lucru. Pentru statele Europene, întrucât Uniunea Europeană reprezintă din punct de vedere istoric, cultural şi economic un potenţial unic pentru cetăţenii Federaţiei Ruse şi o piaţă de desfacere excelentă pentru ei.

Locul Republicii Moldova, în relaţiile cu statele spaţiului post-sovietic, este de a juca rolul punţii de legătură, atâta timp cât va fi necesar. Trebuie să fim coerenţi şi decişi cu integrarea Europeană, dar în acelaşi timp trebuie să fim coerenţi, şi foarte atenţi în relaţiile cu statele spaţiului post-sovietic. Nu trebuie să ne rupem definitiv de o zonă cu potenţial economic, şi de care suntem dependenţi energetic,de care Moldova, fie şi integrată în comunitatea Europeană la un moment dat va depinde.

1* Буриан А. Теория международых отношений. Курс лекций . Внешная политика и международные отношения. Кушинэу: Civitas 2004 , c 46

2* National Interest: Predicting Romney's Foreign Policy. Concil of Foreign Relations, www.cfr.org, (vizitat 9.04.2012)

Get Adobe Flash player

Bloguri - Politic

Arhiva: