• 20.37

Atac raider cu iz de antisemitism sau cum sunt protejate investiţiile străine în Moldova

Activitatea unei fabrici pentru producerea amestecurilor pentru construcţii a fost oprită în momentul când a început să aducă profit, după ani de muncă asiduă şi investiţii considerabile. Motivul de bază pare a fi ambiţia unui acţionar moldovean, care şi-a dorit să fie el unic proprietar şi beneficiar, chiar dacă deţine doar o pătrime din afacere, şi pe care partenerii săi pare să îl irite la culme pentru că sunt... evrei. Iar justiţia moldovenească, în loc să facă dreptate, bate pasul pe loc.

Este vorba despre doi business-mani cunoscuţi în mediul de afaceri din Chişinău: Alexandru Stepanenco, care este finul de cununie al ex-preşedintelui Petru Lucinschi şi Michail Vaisman, un investitor din Israel. Stepanenco îl acuză pe Vaisman că nu i-a dat partea sa de profit şi că este „hoţ evreu”, iar Vaisman nu poate să înţeleagă de ce trebuie să-i cedeze cu titlu gratuit partea sa de 50 la sută din afacere, precum şi alte investiţii de 2,4 milioane de lei.

Alexandru Stepanenco

Deşi din afacere mai face parte un investitor din Israel, Benjamin Elmor, acesta a renunţat şi nu se implică în războiul dintre Vaisman şi Stepanenco, fiind ameninţat anterior de către ultimul. Între timp, utilajul de milioane al fabricii rugineşte la Ialoveni, iar inginerii susţin că în scurt timp va fi bun doar ca metal uzat. 

Cum a fost deschisă fabrica

Ideea deschiderii în Republica Moldova a unei fabrici de amestecuri uscate pentru construcţii a fost lansată în 2004 de către businessman-ul israelian, Benjamin Elmor, care la acel moment mai deţinea câteva fabrici de acest gen în ţara sa de baştină şi în Europa. Lui Elmor îi este recomandat în calitate de partener de afaceri în Republica Moldova, proprietarul şi directorul de atunci al holdingului ELAT, Leonid Volneanschi, care peste câțiva ani îşi va pierde afacerea şi întreaga avere în urma unui atac raider pus la cale de membrii aşa zisei grupări criminale evreiești. 

Michail Vaisman, care s-a lansat în afaceri pe teritoriul Republicii Moldova încă în 1993, susţine că a nimerit întâmplător în afacerea cu fabrica: „Cu Benjamin Elmor mi-a făcut cunoştinţă un businessman cunoscut din Israel, care mi-a fost şef. Am fost rugat să-i fiu translatorul lui Benjamin, care nu cunoaşte rusa, în tratativele pe care urma să le aibă cu Volneanschi, care nu cunoaşte ebraica. Însă până la urmă am fost convins să intru în această afacere”. 

În timpul tratativelor, Volneanschi îl propune în afacere pe Alexandru Stepanenco, patronul câtorva firme cu afaceri în construcţii, inclusiv al SA „Agregat”, care s-a arătat disponibil să procure 40 la sută din producţia viitoarei fabrici pentru construcţiile sale.

În noiembrie 2005, Elmor, Vaisman, Volneanschi şi Stepanenco înregistrează întreprinderea mixtă „Best Concrete” SRL, fiecărui revenindu-i câte o cotă de 25 la sută din afacere.

Cei patru afacerişti se înţeleg să investească câte 125 de mii de dolari pentru procurarea utilajului. Benjamin Elmor şi-a asumat sarcina privind importul utilajului, iar Vaisman, a cărui firmă avea deja o experienţă în domeniul amenajării utilajului pentru uzine, şi-a asumat responsabilitatea pentru amenajarea utilajului. Alexandru Stepanco a oferit spaţiul pentru viitoarea uzină, pe un teritoriu din centrul orăşelului Ialoveni aflat în posesia  SA „Agregat”.

Potrivit unui contract, SRL „Best Concrete” urmează să achite în fiecare lună câte 2 mii de dolari pentru locaţiune SA „Agregat”. 

Un acţionar se retrage, iar altul este alungat

La scurt timp de la constituire, întreprinderea „Best Concrete” semnează cu compania Freenfield Holding din SUA un contract privind procurarea utilajului pentru producerea amestecurilor uscate contra sumei de 486,6 mii de dolari, iar în ianuarie 2006, echipamentul ajunge în Republica Moldova. 

Aici însă se constată că utilajul nu corespunde întocmai proiectului viitoarei uzine. Leonid Volneanschi se supără şi se retrage din afacere, propunându-i lui Vaisman să-i cumpere cota. Ultimul refuză, însă în scurt timp este vizitat de un tip cu constituţie atletică, care, în ebraică, îl avertizează că are familie şi nu e bine să se opună lui Volneanschi. Astfel, Vaisman acceptă şi, contrar voinţei, ajunge proprietarul a 50 la sută din acţiuni.

Stepanenco este şi el pe cale de a renunţa la afacere, însă până la urmă se răzgândeşte, însă îl ameninţă pe Benjamin Elmor cu răfuiala fizică dacă acesta se va apropia de uzină. Businessman-ul din Israel îi încredinţează atunci printr-o procură lui Vaisman gestionarea cotei sale din „Best Concrete” şi revine în Israel.

Rulaje de un milion de lei pe lună 

Graţie inginerilor de la întreprinderea Alex S&E, care aparţine lui Vaisman, utilajul este adus la condiţia necesară şi linia de producere a amestecurilor începe să funcţioneze. Iniţial, funcţia de administrator o exercită Mikhail Vaisman, după care este preluată de către Petru Ţugulschi, şoferul şi persoana de încredere a lui Stepanenco. În acest timp, Stepanenco pleacă în Federaţia Rusă, unde demarează un proiect în construcţii. Între timp, întreprinderea stagnează şi înregistrează pierderi considerabile. 

În 2008, în calitate de administrator al „Best Concrete” este numit Igor Ceaica, cu o experienţă vastă în domeniul pieţei materialelor de construcţii, iar Vaisman oferă întreprinderii un împrumut de 2,4 milioane de lei pentru materia primă, care este procurată de la producătorii autohtoni. În 2010, întreprinderea ajunge să producă amestecuri uscate şi adeziv pentru faianţă în valoare de un milion de lei pe lună, ajungând pe poziţia a cincea printre producătorii de astfel de materiale din Republica Moldova. 

Următorii ani, întreprinderea luptă pentru piaţa de desfacere, încheind mai multe contracte cu magazinele specializate şi firmele de construcţie. Banii obţinuţi sunt investiţi în dezvoltarea afacerii, iar către  anul 2014 erau preconizate primele profituri  şi recuperarea investiţiilor.

Stepanenco îi cere lui Vaisman să-i cedeze afacerea 

În vara anului 2014, într-o discuţie cu angajaţii de la „Agregat”, Alexandru Stepanenco declară că doreşte să pună mâna pe întreaga uzină, iar Igor Ceaica este preîntâmpinat că se pregăteşte un „atac raider” asupra întreprinderii. În septembrie 2014, Stepanenco le cere prin intermediul lui Ţugulschi lui Igor Ceaica şi contabilei de la „Best Concrete” să dea declaraţii false împotriva lui Vaisman, în aşa fel ca Vaisman să renunţe gratuit la acţiunile sale şi să cedeze şi pachetul deţinut de către Benjamin Elmor. 

Michail Vaisman încearcă să ajungă cu Stepanenco la o înţelegere, însă fără niciun rezultat. Stepanenco îl ameninţă pe investitorul din Israel că-l va pune în puşcărie, îl va deposeda de toate afacerile pe care le deţine în Republica Moldova, iar în cel mai fericit caz, îi va lăsa să plece în Israel pentru totdeauna, la fel cum a procedat cu Benjamin Elmor. Văzând că Vaisman nu cedează, Stepanenco înaintează către SRL „Best Concrete” datorii pecuniare de 3 milioane 375 de mii de lei. În acelaşi timp, ameninţările şi jignirile în adresa lui Vaisman, Ceaica şi a contabilei curg gârlă. Mai mult, jignirile aduse de Stepanenco lui Vaisman poartă un puternic caracter antisemit, expresiile de „jid porhatîi” şi „jidovskii vor” fiind în la ordinea zilei.

Intenţia lui Stepanenco de a pune mâna pe întreaga afacere este confirmată de către soţia acestuia, Tatiana Stepanenco, într-o discuţie cu Michail Vaisman.

La 2 iunie 2015, Petru Ţugulschi, la indicaţia lui Stepanenco, pune lacăte la intrarea în uzină, la depozite şi contabilitate şi interzice accesul pe teritoriul lui Vaisman, Ceaica şi altor angajaţi de la „Best Concrete”. 

Bătaia

La 28 ianuarie, 2016, după mai multe discuţii la telefon pe tonalităţi înalte, Vaisman, Stepanenco şi Ceaica se întâlnesc la sediul SA „Agregat” de la Ialoveni. Vaisman refuză să-i cedeze lui Stepanenco partea sa din afacere, iar din această cauză, ultimul recurge la ameninţări: Eu, fiul meu şi ginerii mei, în total cinci la număr, te vom bate de fiecare dată cum te vom întâlni. Te voi întâlni pe drum şi îşi voi boţi figura, dacă nu voi fi eu, va fi fiul sau ginerele meu”.

Atunci Vaisman l-a întrebat pe feciorul lui Stepanenco, prezent la discuţie, dacă este de acord cu ce spune tatăl său. Alexandru Stepanenco îşi pierde controlul şi răcnind din răsputeri „Ce-i cu apucăturile astea jidăneşti”, îl ia la pumni pe Vaisman. Fiul lui Stepanenco a luat de pe masă telefonul lui Vaisman şi l-a dus undeva. Ulterior, Vaisman a avut nevoi de îngrijiri medicale.

Ping-pongul din justiţie

Lupta dintre Stepanenco şi Vaisman nu se reduce doar la ameninţări, injurii şi pumni. La fel, sunt atrase şi instituţiile statului, recurgându-se la trafic de influenţă. În aprilie, 2015, inspectorii fiscali din Ialoveni descind la întreprinderea „Best Concrete” , unde descoperă mai multe nereguli ce ţin de „întocmirea incorectă a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit”, că a fost diminuat impozitul pe venit cu 6996 de lei, iar suma de 1821 de lei a fost transferată la buget cu întârziere. În consecinţă, Fiscul aplică întreprinderii patru amenzi în sumă totală de 35 de mii 127 de lei, care sunt achitate integral.

La 19 ianuarie, 2016, Stepanenco depune o cerere la poliţie, în care solicită atragerea la răspundere a factorilor de decizie de la „Best Concrete” pentru evaziune fiscală în proporţii deosebit de mari. La 17 februarie, 2016, poliţia din Ialoveni dă curs cererii lui Stepanenco şi porneşte un dosar penal pentru evaziune fiscală în proporţii deosebit de mari. Pe lângă actul de control al Inspectoratului fiscal din 5 mai 2015, poliţiştii iau la bază şi nişte calcule efectuate de către Alexandru Stepanenco, precum că administraţia „Best Concrete” nu ar fi înregistrat în actele contabile mărfuri în valoare de 3 900000 lei.

Într-o discuţie telefonică, Alexandru Stepanenco îi dă indicaţii lui Ţugulschi ca să facă presiuni asupra lui Ştefan Raiu, şeful secţiei pentru investigarea fraudelor economice a Inspectoratului de poliţie din Ialoveni, privind intentarea dosarului penal la „Best Concrete”. Convorbirea a fost interceptată cu avizul judecătorului de instrucţie în cadrul unui alt dosar penal.

Un certificat eliberat de către Inspectoratul fiscal din Ialoveni la 14 martie, 2016, denotă că SRL „Best Concret” nu avea la acel moment nicio datorie faţă de buget.

Aproape după un an, la 23 ianuarie, 2017, Procuratura Ialoveni emite o ordonanţă, prin care este clasat dosarul penal intentat întreprinderii „Best Concrete” pentru evaziune fiscală.

Ordonanţa Procuraturii este menţinută de Judecătoria Ialoveni, însă la 15 iunie, 2017, Curtea de Apel Chişinău admite cererea de recurs a avocaţilor SA „Agregat” şi trimite materialele procurorului „pentru înlăturarea lacunelor depistate cu reluarea urmăririi penale”. 

Pe de altă parte, la 7 decembrie, 2015, Procuratura din Ialoveni intentează pe numele lui Alexandru Stepanenco un dosar penal pentru şantaj, jaf şi samavolnicie, iar lui Ţugulschi - pentru samavolnicie. 

Precizăm că iniţial, procurorii au respins plângerile depuse de către Vaisman şi Ceaica, însă după mai multe demersuri efectuate de aceştia la diferite instituţii ale statutului, inclusiv şi audienţa la procurorul general, Eduard Harunjen, dosarul este finalizat şi transmis în judecată.

Drept dovadă, în dosar sunt aduse interceptările convorbirilor telefonice, în care Alexandru Stepanenco le cere subalternilor săi să facă presiuni asupra unor angajaţi din Poliţie (Ştefan Raiu), dar şi a angajaţilor de la „Best Concrete”, pentru a-l pune la punct pe Vaisman. Iar în caz de nereuşită, Vaisman să fie dat pe mâna autorităţilor criminale.

Dosarul se află de mai bine de un an în gestiunea magistratului Victor Olărescu din Ialoveni, iar până în timpul de faţă nu s-a trecut la examinarea cauzei în fond, şedinţele fiind amânate de la o zi la alta. Motivul invocat este că fosta contabilă de la „Best Concrete” nu se prezintă la proces. Aceasta ar fi plecat peste hotare, nemaiputând să facă faţă presiunilor şi ameninţărilor. 

Războiul fără învingători

În cei aproape trei ani de război, uzina nu funcţionează, iar întreprinderea suportă pierderi enorme. 

Michail Vaisman consideră că nu prea are şanse să câştige acest război, însă va lupta până la ultima picătură ca să-şi recupereze banii investiţi: „Afacerea este pe linie moartă şi este nevoie de resurse considerabile şi de ani de muncă asiduă pentru a o porni din nou. Dar nu mă mai interesează. Vreau doar să-mi recuperez banii investiţi. Nu este vina mea că a fost oprit procesul de producţie. Sper ca justiţia să fie corectă. Dar, dacă judecăm după felul cum decurg lucrurile, cam slabă nădejde”.

Alexandru Stepanenco nu a răspuns la telefon, iar Petru Ţugulschi a refuzat categoric să facă comentarii. Investigaţiile noastre arată că Alexandru Stepanenco a reuşit în repetate rânduri, cu ajutorul instanţelor de judecată, să acapareze bunuri din proprietatea publică. De exemplu, în satul Ulmu din raionul Ialoveni, Stepanco reuşeşte să procure un teren agricol cu suprafaţa de un hectar. Terenul se află într-un loc pitoresc, lângă sectorul de vile, pe malul iazului. La finele anului 2012, Stepanenco a câştigat în instanţă lupta cu administraţia locală din Ulmu, care a solicitat 15 mii de lei pentru un ar de teren. Astfel, Primăria din Ulmu a fost obligată să vândă terenul cu 7825 de lei pentru un hectar.

Deşi anunţase că intenţionează să construiască pe terenul respectiv o bază de odihnă, Stepanenco şi-a amenajat o moşie ca la carte, cu mai multe construcţii. Pentru că destinaţia terenului a rămas neschimbată, Stepanenco achită doar impozit pentru terenul agricol. 

Deşi iazul se află la cel mult 20 de metri de la poartă, Stepanenco a decis să-şi construiască un iaz pe teritoriul moşiei sale, pentru care a acaparat ilegal încă vreo 30 de ari din proprietatea publică a satului. „Am sesizat Poliţia şi Inspecţia de Stat în Construcţii. Vom merge până la urmă. Nu putem să permitem ca cineva să se facă gospodar din contul satului”, ne-a spus Elic Dlujanschi, juristul Primăriei Ulmu.

O altă „achiziţie” a lui Stepanenco, realizată cu ajutorul justiţiei, este un teren de 0,6604 de lângă un depozit de pe strada Grenoble 138. 

Instanţa de judecată a impus Primăria orăşelului Codru să recunoască dreptul de proprietate a SA „Agregat” asupra terenului. 

Este curios şi faptul cum a ajuns Stepanenco să-şi construiască oficiu şi locuinţă chiar vis-a-vis de Palatul Republicii, instalând şi un gard decorativ pe terenul aflat în proprietate publică. 

Mai multe persoane susţin că Alexandru Stepanenco, în perioada în care naşul său se afla în fotoliul de şef al statutului, i-ar fi tras ţeapa premierului de atunci, Ion Ciubuc. Şeful Guvernului l-ar fi ajutat pe finul lui Lucinschi să privatizeze baza auto „Sovtransavto” la preţ derizoriu, însă ultimul, după ce o vinde deja la un preţ avantajos, refuză să împartă cu Ciubuc chilipirul. 

Igor Ceaica consideră că deja nu mai este vorba de un interes economic în afacerea „Best Concrete” şi mai degrabă este vorba de ambiţii: „Acest om (Alexandru Stepanenco n.r.) este ţar şi dumnezeu în Ialoveni. Având susţinere în eşaloanele de vârf ale puterii s-a obişnuit să obţină tot ce îşi doreşte. Vaisman este practic primul care se opune dorinţelor lui Stepanenco. Iar eu, fără să vreau, am nimerit între două focuri, în epicentrul unui război dintre doi oligarhi, un război care, cel mai probabil, nu va avea un învingător”.

Sursa: crimemoldova.com

Opinie
Aveți vreo întrebare sau ați depistat vreo eroare?
Acum vă aflați pe noua versiune a site-ului allmoldova. Dacă aveți întrebări referitoare la funcționalitatea site-ului sau ați depistat vreo eroare, rugăm să ne comunicați despre asta.
Află mai mult
Promovare
Cu siguranță veți fi observați
Acum aveți oportunitatea să vă promovați compania, produsele și seviciile prin intermediul internetului.
Află mai mult
Video
Oferim rezultate în maximum 5 zile de la aprobarea ideii
Creăm şi promovăm videourile pe Internet, în mod original şi discret.
Află mai mult