• 21°
  • 19.63

Intreprinzătorii din Găgăuzia vor colabora cu Uniunea Europeană

Deseori, cauza principală a dezvoltării economice lente din Republica Moldova devine nu doar situația politică instabilă, ci și insuficiența elementară de informație.

Pe data de 17 decembrie, la Comrat, a avut loc un business-forum, în cadrul căruia au fost prezentate posibilitățile pe care le oferă colaborarea intreprinzătorilor din Autonomia Găgăuză cu Uniunea Europeană. Precum s-a dovedit a fi, majoritatea reprezentanților businessului local nu au participat la programele oferite de UE, doar din cauza cu nu știau de existența concursurilor anunțate și a granturilor oferite.

comrat211215

Cu cât mai mulți parteneri cu atât mai multe posibilități

În deschiderea forumului a luat cuvântul bașcanul Gagauziei, Irina Vlah, care a accentuat necesitatea colaborării multilaterale a puterilor locale cu businessul și partenerii din exterior.

„Suntem cointeresanți la maxim în crearea condițiilor favorabile pentru agenții noștri economici. Astăzi înțelegem, dacă există contact, dialog și dorință reciprocă de a merge în întâmpinare și de a realiza proiectele împreună, atunci rezultatul va fi evident, – a afirmat bașcanul. – Cu cât mai mulți parteneri o să fie în regiunea noastră, cu atât mai multe posibilități o să aibă businessul nostru.   Din acest motiv, sunt mulțumită că ați decis să organizați acest forum anume în Găgăuzia”.

Irina Vlah a menționat că Găgăuzia este o platformă deschisă pentru colaborare la diferite niveluri. Potrivit celor declarate, programele și granturile Uniunii Europene pot oferi noi instrumente pentru dezvoltarea regiunii.

Speranța Olaru, managerul proiectelor Delegației UE în Moldova, a confirmat că, deseori, unicul obstacol pentru colaborare devine neinformarea businessului despre proiectele existente.

„Noi am venit în regiuni deoarece, comform cercetărilor efectuate, în Moldova sunt cei mai neinformați intreprinzători. Ei nu cunosc ce înseamnă zona liberă de comerț, cum poate ea influența bussinesul local și care sunt posibilitățile de colaborare ”, a explicat Speranța.

UE nu-i interzice Republicii Moldova să colaboreze cu alți parteneri

Expertul în politică a Delegației UE în Republica Moldova, Mindaugas Kacerauskis le-a povestit reprezentanților businessului din Găgăuzia despre principiile generale ale politicii economice în UE. Potrivit acestuia, prioritățile fundamentale ale UE în Moldova constau în promovarea creșterii economice, crearea noilor locuri de muncă și realizarea tuturor posibilităților, pe care le oferă Acordul privind zona liberă de comerț.

„La moment, fluxul investițiilor în Moldova rămâne destul de scăzut și asta nu este suficient pentru acoperirea dificitului în buget,- a accentuat Kacerauskis , – pentru creșterea acestuia este necesară efectuarea reformelor corespunzătoare pentru îmbunătățirea sferei businessului și asigurarea supremației legii în țară”.

Cu toate acestea, din 1 septembrie 2014 Moldova a intrat oficial în zona liberă de comerț a UE. După cum a spus expertul în domeniul comerțului a Delegației UE în Moldova, Vasile Plămădeală, contradicțiile referitoare la apartenența dată nu s-au justifiacat. Țara nu s-a umplut de mărfuri europene, deci producătorii locali nu și-au pierdut pozițiile. În afară de aceasta, conform celor declarate de către Vasile Plămădeală, UE până acum nu are niciun drept să se implice în relațiile comerciale ale Moldovei cu alte țări.

„Nu există nici o interdicție pentru relațiile comerciale ale Republicii Moldova cu alți parteneri, inclusiv cu Federația Rusă ”- a concretizat Plămădeală, numind astfel de presupuneri drept rezultat al speculațiilor politice și ale propagandei.

comrat211215 (1)

Posibilități de colaborare

Precum a accentuat Speranța Olaru, intreprinzătorii și lucrătorii în domeniul agriculturii din Găgăuzia pot aplica la proiecte, în vederea obținerii de granturi europene, în rând cu toți cetățenii Republicii Moldova. Nu există nici o restricție pentru locuitorii Autonomiei.

Datorită investițiilor acordate de ESRA, cu un an în urmă în Ceadâr-Lunga a fost creat un business-incubator. De asemenea, își continuă activitatea programul PARE 1+1, care acum câteva zile a fost prelungit până în anul 2018. În curând își va începe activitatea proiectul Bancii Europene de Investiții „Livada de fructe”. În cadrul acestui program vor fi acordate credite preferențiale pentru sădirea noilor livezi. În cadrul programului ENPARD Moldova „Susținerea agriculturii și a regiunilor rurale”, la începutul anului 2016 intreprinderile din Găgăuzia vor primi 6.5 milioane de euro.

„După Anul Nou vor avea loc întâlniri cu funcționarii Autonomiei și vom afla în ce proiecte este necesar să investim acești bani ”,- a explicat Speranța Olaru

comrat211215 (2)

Găgăuzia se folosește de susținerea industriei, dar ignoră granturile

Pe parcursul forumului s-a constatat că doar o mică parte dintre întreprinzătorilor cunosc despre existența programelor UE și participă în ele. Cu toate acestea, mulți dintre aceștea utilizează resursele financiare oferite pentru susținerea agriculturii.

După cum a povestit Philip Santes, șeful suportului tehnic de încadrare a zonei libere de comerț în Moldova, mulți uită faptul că, primind susținerea din bugetul de stat al Moldovei, de fapt, întreprinzătorii primesc banii UE. Acești bani ajung în bugetul Moldovei drept sprijin din partea statului. Doar unii înțeleg că fără investiții internaționale, subsidiile Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA) vor fi mult mai mici. Deși în anul 2014, 60% din beneficiarii AIPA au fost întreprinzătorii din Gagauzia: din 2010 până pe 2014 gospodăriile și uzinile locale au primit suport total în sumă de 100 milioane de lei.

„Combinatul nostru de panificație a investit 14 milioane de lei în dezvolarea filialei din Comrat. După ce am depus documentele și am primit de la AIPA 1,2 milioane de lei subsidii. Desigur acest fapt a fost pentru noi un bun suport. Dar AIPA este o unitate de stat, de unde puteam să știu că sunt banii europeni? Pentru mine a fost o noutate”, – a povestit directorul combinatului de panificație „Melina”, Ivan Potloja.

Întrebarea cum să obții informația necesară despre programele care funcționează la moment și surse de finanțare, și-a pus-o și Svetlana Camiliciu, directorul fabricii de croitorie din Comrat.

„Noi nu avem astfel de date, oamenii pur și simplu nu știu despre aceasta”,- a declarat Svetlana Camiliciu.

Pe lângă faptul că nu dețin suficientă informație, întreprinzătorii locali au explicat nedorința lor de a participa în programele UE, prin lipsa de încredere în structurile de stat ale Moldovei, prin care de obicei trec toți banii. Nivelul înalt de corupție, din punctul lor de vedere, este un impediment ca banii acordați să fie cheltuiți conform destinației.

Totuși, Philip Santes a îndemnat intreprinzătorii din Gagauzia să dea dovadă de mai multă inițiativă și de interes în ceea ce ține de programele existente.

„Problema constă și în faptul că uneori e greu să ajungi la voi. De exemplu, trainingurile pentru activitatea de intreprinzător noi le petrecem în Chișinău. Posibil, asta este greșit. Dar noi permanent învităm oamenii din raioane și foarte mulți din ei ajung până la noi”,- a povestit Philip Santes.

Text: Olga Gnatcova
Foto: Europa pentru Moldova

Opinie
Aveți vreo întrebare sau ați depistat vreo eroare?
Acum vă aflați pe noua versiune a site-ului allmoldova. Dacă aveți întrebări referitoare la funcționalitatea site-ului sau ați depistat vreo eroare, rugăm să ne comunicați despre asta.
Află mai mult
Promovare
Cu siguranță veți fi observați
Acum aveți oportunitatea să vă promovați compania, produsele și seviciile prin intermediul internetului.
Află mai mult
Video
Oferim rezultate în maximum 5 zile de la aprobarea ideii
Creăm şi promovăm videourile pe Internet, în mod original şi discret.
Află mai mult