Ala Popescu: comunicarea instituţională reprezintă o strategie de transparenţă

Preşedintele Curţii de Conturi ne-a povestit despre reforemele la care a fost supusă instituţia, despre feed back-ul în relaţia cu alte instituţii publice şi despre importanţa transpareţei în gestionarea banilor din buget.

Unul din obiectivele Curţii de Conturi este îmbunătăţirea managementului financiar public în Republica Moldova şi buna gestionare a banilor publici în beneficiul societăţii. În ce măsură vă reuşeşte acest lucru ?

În scopul îmbunătăţirii managementului financiar în sectorul public de către Ministerul Finanţelor se implementează Proiectul „Managementul Finanţelor Publice” (PMFP), ca instrument de bază în realizarea obiectivelor de consolidare a gestionării finanţelor publice conţinute în Planul Naţional de Dezvoltare. Reieşind din scopurile Curţii de Conturi, precum şi întru sincronizarea şi armonizarea reformelor din domeniul auditului intern şi extern, Curtea de Conturi este interesată în implementarea cu succes a PMFP, analizînd în mod sistematic procesul de reformare.

Rezultatele obţinute în urma auditelor efectuate de Curtea de Conturi şi expuse în rapoartele sale de audit, indică clar necesitatea unei implementări coerente şi concentrate a reformelor din cadrul proiectului. Aceasta trebuie să includă mecanisme adecvate de monitorizare, urmărire ulterioară şi responsabilizare a personalului. Implementarea reformelor solicită o interacţiune strânsă între Curtea de Conturi şi Guvern, utilizând experienţa acumulată şi asigurând consecvenţa. Curtea de Conturi depune eforturi pentru a susţine desfăşurarea unui proces mai transparent de reformare a managementului financiar public şi contribuie în mod activ la aceasta prin stabilirea responsabilităţii executorilor de buget şi stabilirii tuturor procedurilor distincte de control intern.

Managementul financiar public la nivelul APC şi APL înregistrează deficienţe semnificative ce vizează disciplina financiar-contabilă, determinată de responsabilitatea joasă a executorilor de buget ce influenţează acurateţea situaţiilor financiare şi patrimoniale.Situaţia respectivă se repetă din an în an, fapt ce impune consolidarea eforturilor tuturor factorilor interesaţi în implementarea consecventă a reformelor iniţiate.

Curtea de Conturi, în calitate de instituţie supremă de audit ce realizează auditul extern în sectorul public, poate contribui la îmbunătăţirea managementului financiar public prin înaintarea recomandărilor clare, concrete, reale şi realizabile tuturor conducătorilor entităţilor auditate, precum şi organelor ierarhic superioare şi nu în ultimul rînd Guvernului şi Parlamentului. Astfel, Parlamentul urmează să acorde o atenţie sporită implementării reformei managementului finanţelor publice, contabilităţii şi auditului, iar în vederea responsabilizării  executorilor de buget, Guvernul urmează să examineze sistematic rapoartele executorilor primari de buget privind utilizarea banilor publici în condiţii de transparenţă şi eficienţă.

Printre competenţele Curţii se numără promovarea transparenţei managementului financiar. Ce întreprindeţi în acest sens ?

Transparenţa este unul dintre principiile fundamentale ale activităţii Curţii de Conturi, iar unul din obiectivele generale ale activităţii Curţii este asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi a publicului despre planurile sale strategice şi anuale, despre constatările şi recomandările sale. În cadrul Curţii de Conturi activează un serviciu responsabil de relaţii publice, creat pentru a dezvolta şi a eficientiza procesul de comunicare instituţională atît pe plan intern, cît şi pe plan extern. Or, comunicarea instituţională reprezintă o strategie de transparenţă şi un mecanism de transmitere a mesajelor instituţiei către publicul său.
Pe plan extern, comunicarea reprezintă mai mult decît un act de transmitere a mesajelor instituţionale. În afara tradiţionalului Buletin Informativ, pe care Curtea îl editează, s-a aplicat o politică de deschidere faţă de instituţiile media interesate. Astfel au fost stabilite parteneriate cu posturi TV, media tipărită, nu doar prin transmiterea comunicatelor de presă, ci şi prin  prezenţa în cadrul şedinţelor. Curtea de Conturi s-a aliniat la noile standarde internaţionale de audit, s-a reformat în conformitate cu cerinţele instituţiilor supreme de audit din ţările înalt dezvoltate. Pe lângă faptul că şedinţele Plenului Curţii de Conturi la care se examinează rezultatele auditelor sunt publice, orarul şedinţelor fiind plasat pe site-ul Curţii de Conturi, şi au acces instituţiile media interesate. Mai mult ca atât rapoartele de audit ale Curţii de Conturi şi hotărârile de aprobare a acestora se plasează pe pagina web a Curţii de Conturi şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen de 15 zile de la data adoptării/aprobării. 

Există vreo diferenţă între audit extern şi control?

Între aceste două noţiuni există diferenţă şi este una esenţială. Activitatea de audit extern se efectuează în conformitate cu procedurile clare stabilite şi descrise de standardele internaţionale de audit. Activitatea de audit se bazează pe documentarea tuturor procedurilor, conlucrarea cu entitatea auditată, lichidarea în măsura posibilului a neregulilor pe parcursul misiunii de audit, adică în acordarea unui ajutor/suport în gestiunea corectă a banului public. Misiunea de audit se finalizează cu un raport de audit care conţine concluzii, constatări şi foarte important recomandări în scopul lichidării neregulilor depistate şi îmbunătăţirii managementului financiar public.

Controlul este o activitate mult mai simplă, care se axează pe depistarea unor nereguli, neconcordanţe care atrag după sine cerinţa de lichidare a acestora fără a se asigura un impact sau un beneficiu al activităţii de control realizate.

Cele mai multe rapoarte ale Curţii de Conturi indică anumite nereguli în gestionarea banilor publici. Ce urmează, de regulă?

Hotărârile adoptate şi  rapoartele de audit se remit pentru executare entităţilor auditate, organelor ierarhic superioare, precum şi altor entităţi interesate, inclusiv Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, organelor de urmărire penală. Pentru realizarea cerinţelor şi recomandărilor propuse în rapoartele menţionate Curtea de Conturi stabileşte termene de executare, după expirarea cărora entităţile vizate sânt obligate să informeze Curtea de Conturi despre măsurile întreprinse. Astfel, nr. total de cerinţe şi recomandări formulate pe parcursul anului 2009 constituie 1188, dintre care: executate – 573, în proces de executare – 334 şi neexecutate, cu termenul expirat – 281.

Curtea de Conturi nu poate influenţa nici organele de urmărire şi investigaţii, cu toate acestea eforturile tuturor organelor trebuie conjugate pentru a îmbunătăţi gestiunea banului public.
De obicei, cerinţele şi recomandările se execută  de entităţile direct supuse auditului, iar neregulile în gestiunea publică se admit în continuare şi la ulterioarele audite Curtea de Conturi constată aceeaşi situaţie, ceea ce poate fi calificat ca un punct vulnerabil.

Există un feed back în lucrul dvs? Mă refer aici la corectarea anumitor lacune asupra cărora indicaţi în rapoarte şi prezentarea lucrului pentru un control repetat?

În hotărârile de aprobare a rapoartelor de audit se conţine un punct în care se specifică termenul de executare a cerinţelor şi de implementare a recomandărilor de audit. Acest termen poate fi între 1-6 luni. Pe parcursul acestei perioade de timp entităţile supuse auditului urmează să execute cerinţele şi să implementeze recomandările cu prezentarea în adresa Curţii de Conturi a unei informaţii veridice, însoţite de documente justificative care să confirme lichidarea neregulilor depistate în cadrul auditelor.

Recomandările incluse în rapoartele de audit, precum şi cele formulate în hotărârea Curţii de Conturi privind aprobarea raportului sunt urmărite pentru a evalua eficienţa măsurilor întreprinse în scopul lichidării încălcărilor şi neajunsurilor stabilite de către auditorii Curţii. Verificarea implementării recomandărilor asigură impactul CC în soluţionarea problemelor ce ţin de îmbunătăţirea managementului financiar în sectorul public al economiei şi de ridicare a eficienţei utilizării mijloacelor publice. E de menţionat faptul că impactul unor recomandări poate fi evaluat numai în cadrul ulterioarelor audite realizate în cadrul entităţilor respective.

Pe cine sesizaţi atunci când recomandările dvs. sunt ignorate şi până la ce etapă urmăriţi procesul?

În cazul în care entitatea auditată nu va îndeplini hotărîrea Curţii de Conturi, şi dacă prin aceasta se încalcă legislaţia, Curtea de Conturi va sesiza organele ierarhic superioare şi alte organe competente, şi, în caz de necesitate, va iniţia un control asupra executării, în comun cu responsabilii de efectuare a auditului, cu deplasarea la sediul entităţii.

În alt caz, Curtea de Conturi  monitorizează examinarea materialelor remise organelor de drept, analizându-se plenitudinea şi numărul dosarelor intentate, nr. dosarelor trimise în instanţele de judecată şi nr. ordonanţelor de neîncepere a urmăririi penale, temeiurile care au stat la baza adoptării deciziilor de neîncepere a procedurilor penale. În unele cazuri ordonanţele de neîncepere a urmăririi penale sunt contestate de către Curtea de Conturi.

În anul 2009 din 15 materiale remise organelor de drept au fost intentate 29 cauze penale; 14 dosare au fost remise instanţelor de judecată şi au fost adoptate 2 ordonanţe de refuz în intentarea dosarelor.
Legislaţia în vigoare nu stabileşte responsabilitatea pentru neexecutarea cerinţelor din Rapoartele de audit şi respectiv hotărârile Curţii de Conturi, iar răspunderea pentru utilizarea neconformă a mijloacelor publice este una mizeră, deaceea considerăm că atât Curtea de Conturi, cât şi alte organe abilitate trebuie să lucreze în continuare la responsabilizarea legală pentru gestiunea publică, la implementarea sistemului de control intern şi audit intern, astfel îmbunătăţind managementul financiar public.

Ion Toma

All Moldova