Lilia Palii: Prin ghişeul unic avem conexiune cu bazele de date ale instituţiilor publice

Directorul Camerei de licenţiere spune că numărul genurilor de activitate care necesită licenţă a fost redus la maxim, deoarece pe viitor se intenţionează simplificarea procedurii de obţinere a licenţei şi chiar depunerea actelor în formă electronică pentru comoditatea antreprenorilor.

Numărul genurilor de activitate antreprenorială care necesită licenţă este redus cu regularitate. Credeţi că mai este loc pentru alte reduceri?

Eu cred că mai există, dar acest lucru rămâne la discreţia Ministerului Economiei care este responsabil de elaborarea politicilor în domeniu reglementării prin licenţiere a activităţii de întreprinzător. În principiu, în toată lumea guvernele îşi asumă obligaţiunea de a controla riscurile ce ţin de: drepturile, interesele şi stabilitatea cetăţenilor (consumatorilor); mediului înconjurător; securitatea statului. Licenţa, ca act permisiv, funcţionează până la momentul în care statul consideră că există necesitatea de a gestiona aceste riscuri.

La moment sunt supuse necesităţii de a fi licenţiate de către Camera de licenţiere 32 de activităţi, de către Banca Naţională – 1 gen de activitate, de către Comisia Naţională a Pieţii Financiare – 5 genuri, de către Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică – 3 genuri şi de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologii Informaţionale - 3 genuri.

Totodată poate fi menţionat că potrivit recentelor modificări operate în cadrul Legii 451-XV din 30.07.02,  2 genuri de activitate sunt supuse reglementării de către Camera de Licenţiere până la obţinerea certificatului de acreditare. Mă refer la  "activitatea farmaceutică, inclusiv cu folosirea preparatelor narcotice şi/sau psihotrope, desfăşurată de întreprinderile şi/sau instituţiile farmaceutice" şi la  acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private.

La ora actuală există cazuri când unul şi acelaşi întreprinzător este nevoit să ia diferite licenţe pentru a putea activa? Ce intreprindeţi pentru a minimaliza apariţia unor asemenea situaţii?

În cadrul Camerei funcţionează ghişeul unic şi atunci când pentru obţinerea licenţei pentru mai multe genuri de activitate se cer aceleaşi acte, întreprinzătorul nu trebuie să le depună de două ori. Noi avem dosarele de licenţiere şi în cazul în care sunt necesare aceleaşi documente procedura se simplifică. Mai mult ca atât, prin ghişeul unic noi avem conexiune cu bazele de date ale instituţiilor publice şi, în cazul în care instituţiile respective furnizează servicii electronice, noi verificăm şi obţinem electronic anumite documente scutind astfel agentul de necesitatea de a le solicita şi a le aduce în formă scrisă.

La implementarea ghişeului unic, 60 la sută din acte erau verificate on-line. Care este situaţia acum? Cât durează şi cât costă obţinerea licenţei?

Sunt diferite costuri pentru obţinerea licenţelor. Pentru majoritatea genurilor de activitate taxa de licenţă este de 2 500 lei, cu excepţia unor genuri de activitate mai sensibile precum "activitatea în domeniul jocurilor de noroc"; "fabricarea, păstrarea, comercializarea, importul  alcoolului etilic, a băuturilor alcoolice şi a berii"; "importul, comercializarea, prelucrarea industrială a tutunului şi articolelor de tutun"; "produselor petroliere".
La eliberarea licenţei pentru asistenţă veterinară în localităţile rurale, taxa de licenţă nu se percepe. Pentru unităţile amplasate în localitaţile rurale, taxa de licenţă pentru "activitatea farmaceutică veterinară" este de 300 lei, iar  pentru "activitatea farmaceutică" este de 1 800 lei.

Începând cu 10 noiembrie 2010, pentru solicitanţii de licenţă înregistraţi cu cel mult un an înainte de la data depunerii declaraţiei pentru eliberarea licenţei, taxa pentru eliberarea licenţei va constitui doar 50 la sută din taxa stabilită. Această prevedere nu se extinde asupra solicitanţilor de licenţă pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc, producţiei alcoolice, tutunului şi produselor petroliere."

Care este raportul dintre numărul de licenţe eliberate şi numărul de licenţe retrase de Cameră? Cât de grave trebuie să fie încălcările pentru ca agentul economic să fie privat de licenţă?

Legea 471-XV stabileşte temeiurile generale pentru retragerea licenţei. Dar licenţa poate fi retrasă şi în alte cazuri prevăzute expres în legile sectoriale. De menţionat că până la retragerea licenţei, în cazul în care sunt depistate încălcări ale condiţiilor de licenţiere există şi alte prevederi legale vizând emiterea prescripţiilor ori sistarea activităţii licenţiate pe un termen determinat. Oricum licenţa poate fi sistată ori retrasă doar în strictă conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. În acest sens, procedura legală a deciziile definitive şi irevocabile de sistare sau retragere a licenţei sunt adoptate de instanţa de judecată.  

Dacă ne referim la statistica pentru ultimele nouă luni ale anului 2010 putem constata că au fost adoptate 83 de decizii de sistare temporară a licenţei şi 192 de decizii de retragere a licenţei, dintre care 80 de decizii de sistare temporară şi 101 de retragere au fost emise în baza cererilor depuse de titularii licenţelor, iar restul deciziilor au fost luate la iniţiativa Camerei de licenţiere. Dintre acestea din urmă, 62 de acţiuni au fost admise integral de instanţa de judecată, 10 – respinse, iar pentru restul suntem în proces de examinare în instanţa de judecată.

La momentul actual sunt înregistraţi 12 572 titulari de licenţă. Numai în decursul ultimilor nouă luni au fost eliberate 2 387 de licenţe. În comparaţie cu perioada similară a anului trecut,  a fost înregistrată o creştere semnificativă a numărului de licenţe pentru următoarele genuri de activitate: "transport auto" - 90%; "acordarea asistenţei medicale" - 78,5%; "activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii-urbanism, instalaţii şi construcţii edilitare" - 59%. În unele domenii, precum  "plasarea populaţiei în câmpul muncii", "fabricarea şi păstrarea en gros al alcoolului etilic" s-a înregistrat o descreştere.

În ce măsură cadrul legal existent în domeniul licenţierii este ajustat normelor europene şi care sunt principalele deosebiri între ceea ce avem în Moldova şi ceea ce este în UE?

Noi avem o colaborare constructivă şi eficientă cu proiectul USAID/BIZTAR. Reformele în domeniul licenţierii au fost iniţiate şi sunt în desfăşurare în strânsă colaborare cu echipa acestui proiect. Strategiile aplicate pentru această reformă sunt implementate şi din aspectul experienţelor şi bunelor practici aplicate la nivelul UE. Recent, în cadrul proiectului USAID/BIZTAR "Reforma cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător şi a administrării fiscale în Moldova" a fost finalizat Raportul "Proceduri de licenţiere. Căi de optimizare".  

În opinia mea, au fost atinse multe rezultate palpabile în ceea ce ţine ajustarea normelor naţionale de domeniu la cele internaţionale, în special mă refer la: transparenţa procesului decizional, previzibilitatea procesului de licenţiere, asigurarea echitabilităţii dintre interesele societăţii şi drepturile întreprinzătorilor. Actualmente, este important să ne axăm asupra aspectelor  de simplificare a procedurilor de licenţiere, aplicând la maximum posibilităţile "ghişeului unic" astfel în cât autenticitatea informaţiilor dispuse de solicitanţii sau titularii de licenţă să fie verificată în regim "on-line" prin intermediul reţelelor electronice ale autorităţilor publice vizate fără implicarea în acest proces a agentului economic. Este pusă în discuţie şi perspectiva simplificării procedurilor legate de eliberarea mai multor acte permisive (inclusiv licenţe) prin dezvoltarea unui "ghişeu unic al activităţii antreprenoriale" având la bază următorul principiu „un gen de activitate – un act permisiv - o adresare la o singură autoritate responsabilă". Astfel autoritatea care va fi desemnată ca responsabilă ar urma să coordoneze  cu celelalte autorităţi publice aspectele privind activitatea de întreprinzător în cauză.  Adică ar fi vorba de un sistem unic, care ar presupune un singur set de documente şi informaţii, inclusiv sisteme automatizate, care ar permite prezentarea documentelor în formă electronică. Ca abordare specială este examinată perspectiva depunerii declaraţiilor de eliberare a actelor permisive prin mijloace electronice.

Ion Toma

All Moldova