Vitalie Caldîba: Am două pasiuni, prima este familia, iar a doua, deşi nu mai puţin importantă, avocatura

Agentul Monden a fost în ospeţie la o familie frumoasă, unită şi în cuget şi în fapt. Tînăra familie Caldîba este un model în toate privinţele, deoarece la temelia casei sunt principii sănătoase şi valori autentice. După o discuţie cu domnul avocat Vitalie Caldîba şi soţia sa doamna Veronica Caldîba, fiica acestora Felicia a cîntat 2 cîntece cu o maximă expresivitate caracteristică unei adevărate actriţe.

Cum aţi ales profesia de avocat?

Meseria legată de drept vine din familia mea, tatăl meu este tot jurist de meserie. Cu toate că mi-a fost predestinat acest drum, după absolvirea celor 8 clase, am fost admis la Colegiul Electromecanic, specialitatea inginer, ceva absolut diferit de meseria de avocat. Atingînd vîrsta de 18 ani, aveam posibilitatea de a pleca la Institutul Politehnic, fără examene, atunci această facultate era actuală - la modă. Dar m-am gîndit că viaţa de inginer nu este pentru mine şi am ales altă cale. Am susţinut 4 examene de admitere, pe atunci aşa prevedea regulamentul sistemului de învăţămînt. Am absolvit Universitatea de Stat, după am predat 2 ani la Academia de Studii Economice, paralel, am început a practica avocatura. După 2 ani a apărut dilema, ori eu mă dedic ştiinţific sau încep să practic avocatura. Alegerea mea a fost pentru avocatură.

Părinţii vă dau o mînă de ajutor? Se mîndresc cu succesele dumneavoastră?

Domeniile noastre profesionale sunt diferite, de aceea fiecare îşi are segmentul său de activitate. Cred că este firesc ca părinţii să fie mîndri de copilul său, care s-a realizat şi a obţinut ceva în viaţă. Acum  şi eu sunt părinte a doi copii şi atunci cînd copii fac o ispravă bună şi frumoasă, este evident că şi eu şi soţia, ca părinţi, ne bucurăm pentru fiecare succes a copiilor noştri.

Soţia aţi ales-o din domeniul?

Cînd m-am căsătorit, eram deja avocat, dar pentru mine nu era absolut necesar ca viitoarea parteneră de viaţă să fie din domeniul dreptului. Criteriul principal nu era "dreptul", dar dragostea, înţelegerea, stima reciprocă, supărarea pe rînd, deoarece o familie în viaţă trece şi încercarea cu bine, dar şi cu rău. Ne-am întîlnit, ne-am îndrăgostit şi peste 3 luni de zile deja ne-am căsătorit.

A fost dragoste la prima vedere, şi ne străduim să păstrăm acest sentiment frumos pînă în prezent.

Meseria de avocat soţia a preluat-o de la mine, dar prima facultate îi este economia. Fiind deja în căsătorie, soţia a decis să împărtăşească cu mine meseria de avocat şi, astfel, după absolvirea Facultăţii de Drept şi după stagierea respectivă a căpătat licenţa.

O ajutaţi cu un sfat profesional?

Evident, dar uneori se întîmplă şi cazuri cînd eu cer un sfat profesional de la soţia mea, deoarece practica e un lucru mare, dar totuşi teoria îşi menţine rolul său primordial. Ea a absolvit Facultatea de Drept recent şi cunoştinţele sunt mai "proaspete", viziunea şi logica e mai clară.

Pregăteşte învăţămîntul superior juridic din Moldova suficient pentru cariera în domeniu? Pe dumneavoastră v-a format?

Categoric, Da. Venind la facultatea de drept, eu deja  absolvisem o instituţie de învăţămînt, unde, cu părere de rău, am făcut nu prea multă carte. Pe cînd la universitate eram deja dorit să fac studii şi să capăt o meserie serioasă. Îmi plăceau foarte mult studiile, aveam şi activităţi obşteşti, eram şef de grupă. A fost o perioadă frumoasă.

Din punct de vedere al avocatului, cum aţi caracteriza clientul moldovean?

Cînd omul nostru (eventualul client moldovean) se ciocneşte cu o problemă juridică, atunci el, ca de obicei, iniţial apelează la nănaşii său, cumetrii, fraţii, vecinii pentru a primi o consultanţă juridică şi un ajutor. Mai mult din 80 la sută din aceste apeluri sunt eşuate, şi abia după aceasta, clientul moldovean bate la uşa unui avocat pentru a primi o asistenţă calificată. Țin să remarc că, în ultimul timp, oamenii în societatea noastră şi-au schimbat modalitatea de soluţionare a problemelor juridice, astăzi pot să zic că lumea din nou a înţeles menirea avocatului şi eficacitatea implicării unui profesionist în soluţionarea litigiilor, avocatul fiind solicitat imediat în momentul apariţiei problemei, chiar dacă e sîmbătă sau duminică, ziua sau noaptea.

Nu trec unii clienţi frontiera client - prieten?

Ipostaza trecerii clientului în categoria de prieten poate fi binevenită, în viziunea mea, doar după finalizarea cauzei. Încerc să delimitez prietenia de serviciu.

Ce probleme şi lacune sunt în sistemul judiciar?

N-am să fiu unicul, spunînd că există probleme în sistemul judiciar cu care mă confrunt şi eu şi colegii mei. Probleme ce sunt monitorizate şi oglindite pe larg în presă, în emisiuni televizate şi chiar în programe electorale. Noua guvernare se preocupă de aceste întrebări, eu salut multe iniţiative promovate de guvern în această privinţă, salut reformele care se produc în sistemul avocaturii şi în sistemul judiciar în întregime. Aşa noţiuni cum ar fi cumătrismul, corupţia, lipsa de principialitate juridică, nigilismului juridic - există. Menirea unui avocat este de a şti cum să ocolească aceste elemente nefavorabile.

Cum apreciaţi impactul crizei asupra pieţii avocaturii de business?

Avocatura este o meserie care prestează servicii în domeniul jurisprudenţei: începînd cu consultaţii juridice, consultaţii în domeniul legislaţiei, aplicării legislaţiei şi terminînd cu reprezentarea persoanelor fizice, juridice în instanţa de judecată. Misiunea unui avocat constă în a dobîndi dreptatea la care pretinde  sau pe care o susţine clientul propriu- zis. Reieşind din faptul că prestăm servicii oamenilor, fie persoane fizice, fie juridice, evident că, dacă a ajuns criza la fiecare dintre oameni, capacitatea de plată a scăzut, şi capacitatea de plată a unui onorariul a scăzut sau mai bine zis s-a redus.

Cum păstraţi clienţii vechi şi îi atrageţi pe cei noi?

Eu am oficiu propriu, dar nu am nici un afiş în faţa biroului, nu am intenţia de a atrage clienţi din stradă. Sunt în meserie de mai bine de 10 ani, am un cerc restrîns de clienţi cu care ne cunoaştem de ani de zile, ei mă recomandă prietenilor, colegilor. Clienţii nu mii aleg, dar astăzi pot să-mi permit să-i refuz.

În ce caz refuzaţi un potenţial client?

Cazuri sunt diferite, cînd omul vine cu o problemă pe care o tratează altfel decît ea este în realitate sau dacă există divergenţe în eventuala strategie a unui caz, eu nu-l contrazic, dar spun lucrurilor pe nume, ceea ce pe unii îi deranjează. Sinceritatea avocatului este un element important, pe care oamenii ar trebui să-l aprecieze.

Ce calităţi trebuie să posede un avocat de succes?

O condiţie valabilă pentru toate meseriile este profesionalismul şi perfectarea permanentă a cunoştinţelor. Aş evidenţia competenţa comunicării: a vorbi, a dialoga, a asculta. Uneori chiar şi de a ceda pentru a găsi soluţia cea mai favorabilă. Menirea unui avocat nu este de a-l apăra pe client în sensul propriu- zis, dar a nu permite să fie lezate drepturile omului, ale clientului. Dar dacă îl mai duce capul să-l apere, asta-i…pilotaj al măiestriei de avocat.

Ce le-aţi spune absolvenţilor care ar dori să îmbrăţişeze cariera de avocat?

Greşeala, care, uneori, o constat la tinerii absolvenţi, este subestimarea profesiei de avocat, ei nu înţeleg cît de complexă este meseria de avocat. Tinerii absolvenţi, atunci cînd se duc la Comisia de Licenţiere a profesiei de avocaţi, la întrebare de ce doriţi să deveniţi avocat…răspund că au  încercat în procuratură şi nu au reuşit. Atunci cînd nu reuşesc în poliţie, se duc în procuratură, dacă nu reuşesc în procuratură, se duc în sistemul judiciar. Meseria de avocat necesită foarte multe de la un jurist, nu fiecare jurist este avocat. Pentru a depista unele greşeli ale procurorului, ale ofiţerului de urmărire penală, el trebuie să cunoască puţin şi meseria de poliţist şi psiholog, nu numai teorie.

Ce vă colorează viaţa în afară de meserie?

În viaţă am 2 pasiuni. Prima este familia, iar a doua, deşi nu mai puţin importantă, meseria mea.

De la bun început, împreună cu soţia ne-am pus scopul să construim o căsnicie trainică. Desigur că fundamentul oricărei căsnicii este dragostea, dar pentru a dezvolta acest sentiment vital şi a-l transforma în ceva veşnic e nevoie de multă străduinţă, dorinţă, efort şi responsabilitate. Ne-a reuşit acest lucru şi continuăm în aceeaşi direcţie. Preocuparea noastră primordială sunt copiii, în care învestim foarte mult.

Ce înseamnă o "investiţie în copii"?

Eu banii, soţia timpul şi ambii eforturi. Ce înseamnă o investiţie? O şcoală bună, o ocupaţie bună care obligatoriu trebuie să fie pe plac. Dar pe altă parte, ocupaţia lor în viitor trebuie să le aducă anumite dividende. Învestim în educaţie, în studii - studiază engleza, sport - ambii frecventează ore de  taekwondo, în artă - Felicia de 2 ani face parte din echipa Lollipops. De un an de zile feciorul joacă şah, are locul 12 pe republică la concursul dintre copiii de pînă la opt ani, la luptă are locul întîi.

Pot să vă întreb cine este boss-ul în familie?

Vitalie Caldîba: Întreabă!

Păi tot timpul e boss cel care spune întreabă.

Dacă am privi familia ca o întreprindere, poate ar apărea întrebarea cine - i boss-ul. Cred că este o eroare. La noi în familie fiecare membru al ei este important, pînă şi motanul.

Deciziile le luăm împreună. Fiecare are un sector în care el e şef, dacă vorbim de bucătărie şi gospodărie în casă, desigur, e soţia. La capitolul lucrul, bani în casă – eu, desigur. Dar, nu pot omite faptul că soţia deseori îmi dă sfaturi preţioase. La moment prioritate au copiii, atunci cînd vor creşte însă ea se va implica mai activ în meseria de avocat. Acum, conlucrăm.

Gemma Sîrbu