Lilia Gurez: În funcţia mea, responsabilitatea este cuvîntul-cheie

A preferat să facă jurnalism, şi nu a dat dat greş. Anii au ajutat-o să meargă doar înainte şi astăzi este şefa Direcţiei Comunicare şi Relaţii cu Presa, a Guvernului Republicii Moldova. Este o şefă stilată, responsabilă, şi nu uită niciodată că este femeie.

Jurnalism...Am ales această specialitate pentru că oferă posibilitatea de a te simţi liber în acţiuni, este una care implică multă creativitate, îţi permite să cunoşti viaţa în profunzime, să te afli în contact permanent cu o mulţime de oameni interesanţi şi să te afirmi, dacă, desigur, ai capacităţi, voinţă şi scopuri bine determinate.         

Fac jurnalism...din 2001. Nu este o perioadă mare, dar, riscînd să fiu acuzată de lipsă de modestie, pot spune că am învăţat multe din partea invizibilă a profesiei de jurnalist. Pentru mine a fost foarte important să determin în această perioadă care tip de jurnalism îmi este mai aproape de suflet Astăzi, pot spune cu certitudine că îmi place foarte mult jurnalismul informativ, dar şi cel de investigaţie. Mă bucur foarte mult că ceea ce am reuşit să realizez pînă acum în jurnalism s-a bucurat de aprecieri în ţară şi peste hotare. Totodată, sunt conştientă de faptul că jurnalismul presupune o căutare continuă a perfecţiunii, de aceea nu cred că este cineva care poate spune că a atins în jurnalism asemenea culmi încît nu mai are la ce spera. Sigur, şi eu îmi doresc să avansez continuu în practicarea profesiei alese. Pentru mine este absolut clar că, orice funcţie nu aş ocupa în viaţă, oricum mă voi simţi tot timpul jurnalist şi oricum voi reveni la profesia mea de suflet.                  

Concurenţa...este bună atît timp cît e una loială. Din momentul în care se încalcă norma legală şi bunul simţ, concurenţa devine deja un lucru periculos, o manifestare nedorită cu posibile consecinţe negative.     

Un jurnalist bun este cel care nu se complace în cea ce face şi care ştie să folosească corect enormele posibilităţi pe care i le oferă profesia aleasă, fără a comite abuzuri. Jurnaliştii trebuie să înţeleagă că misiunea care le revine este una de maximă responsabilitate, că ei sunt acei care formează curentul de opinie în societate. Un jurnalist poate crea, prin cea ce face, stereotipuri, după cum poate şi să le distrugă. La fel, un jurnalist iscusit poate crea eroi, dar, totodată, din neatenţie sau reavoinţă poate distruge destine. De acea, este foarte important ca jurnaliştii să se conducă în activitatea lor zi de zi de normele deontologice profesionale şi să nu uite nici o clipă că, aflîndu-se în serviciu publicului larg, al societăţii, nu au dreptul să se lase ghidaţi de emoţii sau de alte interese decît cele profesionale.
Şefii mei s-au dovedit a fi personalităţi puternice, care mi-au marcat viaţă. De la primul şef, Alexandru Tanas, director general al agenţiei de presă „INFOTAG”, am învăţat ce înseamnă pragmatism rezonabil şi cum trebuie să te manifeşti pentru ca activitatea ta la un moment dat să nu devină una contraproductivă. De la cel de-al doilea, Vlad Filat, Prim-ministru al Republicii Moldova - cum trebuie să te mobilizezi, să acţionezi astfel încît efortul tău să genereze maximă eficienţă. Sigur, nu este uşor să lucrezi cu astfel de personalităţi, care au cerinţe mereu crescînde şi pentru care nu există limite ale perfecţiunii. Voi  recunoaşte că este chiar destul de greu, dar, credeţi-mă, experienţa pe care o obţii  lîngă astfel de şefi merită orice sacrificiu. Apropo, acum, în funcţia pe care o deţin sînt şi eu şef  pentru o echipă de oameni şi în relaţiile cu subalternii mă strădui să folosesc aceleaşi principii pe care le-am preluat de la şefii mei.

Echipaînseamnă un grup de oameni, care, unit în baza unor principii şi scopuri comune, te ajută să atingi obiectivele propuse. În echipă, trebuie să existe reguli de joc clare, iar fiecare membru trebuie să se simtă concomitent şi jucător care are un plan de activităţi individual, dar şi membru al unei mari familii, cu care trebuie să-şi coreleze acţiunile. Echipa are nevoie de jucători buni, puternici, dar nu de individualişti. Oricît de bun ar fi un jucător, dacă nu are simţul echipei, el nu va putea aduce plusvaloare.        

Domnul Prim-ministru este un politician puternic, un şef energic, un om cu suflet mare. Premierul are un potenţial enorm, pe care-l valorifică în activităţile zi de zi, punîndu-l în serviciul ţării şi al cetăţenilor. Vlad Filat poate „molipsi” pe oricine cu acea energie enormă, voinţă şi poftă de lucru de care dă dovadă. Este un om alături de care fiecare membru al echipei sale se simte important, mîndru de ceea ce face, ştiind bine că, scopurile propuse, angajamentele asumate faţă de cetăţeni, ţară, vor fi realizate. Poate cuiva aceste afirmaţii i se vor părea exagerate, dar ele sunt reale. Apropo, Premierului Vlad Filat îi plac oamenii sinceri şi acceptă cu mai multă plăcere critica decît lauda.

În funcţia mea, responsabilitatea este cuvîntul-cheie. Altfel, nici nu poate fi, or activităţile noastre zilnice implică prea multă seriozitate, atenţie etc., pentru a fi tratate cu superficialitate. Voi deschide o paranteză – uneori responsabilitatea este atît de mare, încît la altceva nu te poţi gîndi. Un pas greşit poate reduce la zero eforturile unei echipe întregi.    

Cariera – Pentru mine funcţiile, cariera niciodată nu au constituit un scop în sine. Pentru mine este important ca ceea ce fac să-mi ofere satisfacţie sufletească. Pînă în prezent mi-a reuşit şi sper că aşa va fi şi în continuare. Iar dacă reuşitele mele în plan profesional se încadrează în cea ce se numeşte carieră, atunci nu pot decît să mă bucur. Oamenii care sînt robi ai funcţiilor şi nu pun suflet în ceea ce fac, sunt oameni în care nu se poate de avut încredere deplină niciodată. Poate că este o părere eronată, dar e opinia mea la care am pretenţia să spun că ţin mult.                  

Nu sunt omul regretelor. Chiar dacă în viaţă am avut situaţii în care am suferit dezamăgiri sau mi-aş fi dorit ca lucrurile să meargă altfel decît au mers, niciodată nu cad pradă regretelor. Sunt convinsă că în viaţă există o lege nescrisă a compensaţiei – „Dacă undeva ai pierdut, numaidecît altundeva vei cîştiga mai mult”. În general, consider că viaţa este prea scurtă pentru a ne permite luxul de a pierde timpul cu regretele.       

Stil, modă, tendinţe... Sigur că urmăresc toate tendinţele din lumea modei. În general, îmi place să mă îmbrac frumos, stilat, să mă simt femeie. Nu mă voi ascunde după deget şi voi recunoaşte că-mi place cînd mi se fac complimente referitor la cum arăt sau haina pe care am îmbrăcat-o astăzi. Dar, accept complimente doar de la acei care se pricep. Mă enervează nespus cînd mi se fac complimente de dragul complimentelor. Stilul, frumuseţea pentru mine sunt o artă, care trebuie admirată şi tratată ca atare. Apropo, personal fac complimente femeilor sau bărbaţilor stilaţi şi sunt absolut sinceră cînd îmi exprim admiraţia faţă de cei care într-adevăr se pricep în arta vestimentară.            

Ritualul meu de frumuseţe... Nu sînt genul de femeie care pierde ore întregi în faţa oglinzii, încercînd diferite „formule de frumuseţe”. De fapt, programul de lucru pe care-l am, nici nu-mi permite acest lux. Sunt foarte mobilizată din acest punct de vedere. Atunci cînd mă aşez în faţa oglinzii am o viziune clară la cum vreau să arăt, iar dacă sufleteşte este totul bine, atunci cu siguranţă rezultatul va fi unul pe măsură.

Banii fac dintr-o femeie ... Banii oferă unei femei siguranţă, libertate şi independenţă. Dar, banii nu trebuie să constituie un scop în sine. Pentru că, în acest caz, femeile devin dependente de dorinţa de a avea cît mai mulţi bani, iar aceasta nu le permite să-şi dezvolte potenţialul şi să devină în viaţă personalităţi puternice. Dorinţa de a fi bogate şi dorinţa de a deveni cineva în viaţă trebuie să meargă mîină în mîină, în cazul femeilor, să se completeze reciproc, să fie un stimul puternic de a merge înainte. Vă asigur, că o femeie niciodată nu va fi fericită şi satisfăcută pe deplin, oricît de bogată ar fi, dacă această bogăţie nu o va face singură sau în comun cu cineva.

Soţ, copii, menaj, obligaţii - O persoană responsabilă  face faţă tuturor provocărilor în viaţă, inclusiv menajului!     

Doina Cernavca

AllMoldova